RMN cu Bilet de Trimitere
Cardiologie
Gastroenterologie
Neurologie Bucuresti
EcografieHipertensiunea Pediatrică > Tensiune Mare la copii
În ultimii ani, întâlnim din ce în ce mai des o tensiune mare la copii, deși în trecut această afecțiune era considerată rară în rândul celor mici.
Este atribuită în mare parte creșterii ratei obezității în rândul copiilor.
Atenție:
Stadiile Tensiunii Arteriale la Copii
Tensiunea arterială la copii este clasificată după cum urmează:
| Grupa de Vârstă | TA Normală | TA Crescută | HTA Stadiul 1 | HTA Stadiul 2 |
|---|---|---|---|---|
| Vârsta 1–<13 ani | < percentila 90 | ≥ percentila 90 până la < percentila 95 | ≥ percentila 95 până la < percentila 95 + 12 mmHg | ≥ 140/90 mmHg |
| Vârsta ≥13 ani | < 120/80 mm Hg | 120/<80 până la 129/<80 mm Hg | 130/80 până la 139/89 mm Hg | ≥ 140/90 mm Hg |
Surse:
- PMC – Stadiile și Clasificarea Tensiunii Arteriale
- AAFP – Hipertensiunea Arterială la Copii și Adolescenți
Aceste clasificări ghidează atât diagnosticul, cât și strategiile de management.
Prevalența și Impactul
Prevalența hipertensiunii arteriale la copii variază între aproximativ 2,2% și 5%, cu rate mai mari observate în rândul populațiilor supraponderale sau obeze.
Creșterea obezității infantile a fost asociată cu o creștere a cazurilor de HTA, făcând identificarea și intervenția timpurie cruciale din cauza potențialului de complicații cardiovasculare pe termen lung.
Ce definește hipertensiunea arteriala la copii
Din punct de vedere diagnostic, se consideră hipertensiune arterială la copil prezența valorilor tensionale persistent mai mari decât percentila 95, raportate la vârstă, sex și înălțime.
Mai mult decât atât, această valoare trebuie să se mențină la acest nivel în timpul a 3 vizite separate la cabinet.
Tipuri și cauze
HTA primară devine din ce în ce mai frecventă la copii, dar încă este mai probabil să afecteze adolescenții și adulții. Este adesea cauzată de factori de stil de viață sau genetici. Copiii mai mari și mai supraponderali sunt mai predispuși să aibă hipertensiune primară.
Factorii de risc pentru hipertensiunea primară la copii includ:
- obezitate
- istoric familial de HTA sau boli cardiace
- mama a fumat în timpul sarcinii
- sexul masculin.
Acestea pot include o vizită la cardiolog pentru o electrocardiogramă (EKG) sau ecografie cardiacă.
De asemenea, pot fi necesare analize de urină sau analize din sânge pentru a verifica funcția renală.
- coarctația (îngustarea) aortei
- sindrom Cushing
- hipertiroidism
- tulburări suprarenale
- apnee obstructivă de somn
- boală renală cronică
- boală renală polichistică.
- medicamente fără prescripție medicală (OTC) sau suplimente: cafeină, pastile de dietă.
- medicamente prescrise – contraceptive orale, steroizi sau stimulente ale sistemului nervos central
- medicamente stimulante pentru ADHD
- substanțe ilicite: amfetamine, cocaină sau steroizi anabolizanți
Complicații pentru tensiune mare la copii
Complicații Acute:
- Urgențele hipertensive cauzează disfuncții sau leziuni ale organelor:
- Sistem nervos central (encefalopatie, convulsii, letargie, comă).
- Inimă (insuficiență cardiacă).
- Ochi (papiledem, hemoragii retiniene).
- Rinichi (insuficiență renală).
- Sindromul de encefalopatie posterioară reversibilă (PRES) – complicație neurologică severă cu manifestări:
- Cefalee.
- Greață.
- Alterarea stării mentale.
- Convulsii.
- Deficit neurologic focal.
- Orbire.
- Modificări vizuale acute: neuropatie optică ischemică și orbire corticală.
- Remodelare cardiovasculară: hipertrofia ventriculară stângă (HVS). Poate duce la insuficiență cardiacă congestivă.
- Afectarea renală manifestată prin hematurie, durere în flanc și oligurie.
- Pacienții cu stenoză unilaterală de arteră renală dezvoltă sindrom hipertensiv hiponatremic (HHS).
- La copiii cu arsuri, hipertensiunea duce la complicații de encefalopatie și convulsii.
Complicații Cronice:
- Riscuri la persistența hipertensiunii până la vârsta adultă:
- Accident vascular cerebral.
- Infarct miocardic.
- Insuficiență cardiacă.
- Boală renală.
- Hipertrofia VS – predictor principal pentru complicații și indicator pentru începerea terapiei antihipertensive în copilărie.
- Efecte asociate hipertensiunii:
- Declin rapid al funcției renale.
- Creșterea excreției urinare de albumină la copiii cu boală renală cronică.
- Deficite în funcția neurocognitivă (dovezi preliminare).
- Velocitate crescută a undei pulsului (rigiditate arterială).
- Grosime intima-media carotidiană crescută.
- Retinopatie.
- Microalbuminurie.
Semne și simptome în hipertensiunea arteriala la copii
Majoritatea copiilor cu HTA nu prezintă simptome. În cazuri severe, hipertensiunea poate cauza simptome ce pot indica o criză hipertensivă.
Simptome Generale:
- Dureri de cap.
- Vărsături.
- Dureri în piept.
- Palpitații.
- Dificultăți de respirație.
- Convulsii.
- Vedere încețoșată.
- Amețeli.
- Sângerări nazale.
- Greață.
Semne ale crizei hipertensive:
- Confuzie.
- Letargie.
- Ritm cardiac accelerat.
- Glezne umflate.
- Vedere afectată.
La sugari:
- Iritabilitate.
- Alimentație deficitară.
- Vărsături.
- Creștere deficitară în greutate.
Un examen fizic poate evidenția alte semne, cum ar fi: proptoză, retinopatie hipertensivă, facies lunar, mărirea glandei tiroide, sufluri cardiace, masă abdominală, edeme, inflamarea articulațiilor, paloare, înroșirea feței, slăbiciune musculară, tahicardie sau diferențe ale tensiunii arteriale între extremități.
Diagnostic
Medicii diagnostichează HTA la copii prin sfigmomanometrie și pot efectua teste pentru a identifica cauzele HTA secundare.
De obicei, diagnosticul se stabilește când valorile tensionale crescute sunt identificate în cel puțin 3 vizite separate, pentru a exclude cauzele temporare.
Măsurători și tehnici:
- Tensiunea arterială trebuie măsurată la brațul drept, brațul stâng și un picior. Tensiunea este în mod normal cu 10-20 mm Hg mai mare la picior.
- Copilul trebuie să stea liniștit pe un scaun cu spătar și picioarele pe podea timp de 3-5 minute înainte de măsurare.
- Se utilizează o manșetă de dimensiune corectă care acoperă 40% din circumferința brațului.. O dimensiune incorectă a manșetei poate duce la citiri inexacte. Trebuie efectuate cel puțin 2 măsurători în timpul fiecărei vizite.
- Deși dispozitivele oscilometrice sunt utilizate frecvent pentru screening-ul TA, valorile ≥ percentila 90 trebuie confirmate prin auscultație.
Recomandări de screening:
- Academia Americană de Pediatrie (AAP) recomandă monitorizarea anuală a TA începând de la vârsta de 3 ani.
- Copiii cu factori de risc trebuie evaluați mai devreme și mai frecvent.
- Pentru simplificarea screening-ului, ghidurile AAP oferă valori ale TA ce indică necesitatea unei evaluări suplimentare.
Evaluare și teste suplimentare:
- Medicii vor efectua un examen fizic și vor întreba despre istoricul medical al copilului, istoricul familial de HTA, nutriție și nivelul de activitate.
- Dacă se diagnostichează HTA, este important să se determine dacă este primară sau secundară.
- Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (MATA) este standardul pentru confirmarea HTA la copii. Aceasta implică un dispozitiv care măsoară tensiunea arterială pe parcursul zilei. MATA ajută la excluderea HTA de halat alb.
Teste de laborator:
- Panel metabolic complet à jeun (incluzând glucoză, enzime hepatice și profil lipidic) și hemoglobină glicozilată (HbA1c – pentru prediabet).
- Probă de urină pentru verificarea funcției renale.
- Raport albumină / creatinină urinară și sumar de urină.
- Hemoleucogramă completă.
- Activitatea reninei plasmatice și nivelurile de aldosteron.
- Teste de funcție tiroidiană.
- Evaluarea activității catecolaminelor.
- Ecocardiogramă (pentru hipertrofie ventriculară stângă).
- Ecografie renală cu Doppler.
- Scintigrafie renală cu acid dimercaptosuccinic marcat cu Technetiu-99m (DMSA) și/sau angiografie cu substracție digitală (pentru evaluarea bolii vasculare renale).
- Analize de sânge pentru verificarea funcției renale, electroliților și nivelurilor de colesterol și trigliceride (lipide).
Dacă rezultatele testelor sunt normale, se continuă modificările dietetice și de stil de viață pentru încă 6 luni și se poate sugera consultarea unui nutriționist.
Dacă există dovezi ale unei comorbidități, TA rămâne crescută și greutatea nu a scăzut, trebuie luată în considerare terapia medicamentoasă.
Cum poți trata hipertensiunea arterială a copilului tău?
Pentru adolescenți, obiectivul este de a reduce tensiunea arterială sub 130/80 mm Hg.
- scădere în greutate
- exerciții fizice regulate
- o dietă sănătoasă
- un aport redus de sodiu
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE)
- blocanți ai receptorilor angiotensinei
- blocanți ai canalelor de calciu
- diuretice tiazidice
Prevenție
Alimentație echilibrată
Se recomandă o alimentație echilibrată, bogată în fructe și legume proaspete, limitând alimentele procesate cu conținut crescut de sare, grăsimi și zahăr.Dieta DASH (Abordări Dietetice pentru Stoparea Hipertensiunii), este bogată în fructe, legume, cereale integrale, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi și alimente bogate în proteine: nuci, leguminoase, semințe, carne de pasăre și pește.
Limitarea consumului de sare în alimentația copilului ajută la scăderea tensiunii arteriale. Copiii cu vârste între 2 și 3 ani nu ar trebui să consume mai mult de 1.200 mg de sodiu pe zi, iar copiii mai mari nu ar trebui să depășească 1.500 mg pe zi.
Activitate fizică
Activitatea fizică regulată scade riscul de hipertensiune arterială, independent de greutate.Includerea a 30-60 de minute de activitate aerobică moderată în rutina zilnică a copilului și limitarea activităților sedentare la mai puțin de 2 ore pe zi pot reduce TA.
Activitatea fizică regulată și susținută este cea mai eficientă în scăderea tensiunii arteriale
Menținerea unei greutăți moderate
În cazul copiilor supraponderali, atingerea și menținerea unei greutăți normale poate reduce tensiunea arterială.Reducerea stresului
Se recomandă încurajarea activităților de reducere a stresului : yoga , meditație.Tensiune mare la copii în Statele Unite
Acest număr crește la 1 din 10 dacă includem tensiunea arterială normal-crescută, numită anterior prehipertensiune.
Copiii din această grupă de vârstă tind să aibă TA mărită din cauza factorilor de stil de viață, cum ar fi dieta și activitatea fizică.
Acest număr depinde de sexul copilului, rasă, indicele de masă corporală, predispoziția genetică și alți factori. De exemplu, studiile arată că 20% dintre copiii cu obezitate pot avea HTA.
Întrebări frecvente
Cât de des ar trebui să verific tensiunea arterială a copilului meu?
Asociația Americană de Cardiologie recomandă verificarea anuală a tensiunii arteriale începând cu vârsta de 3 ani, în cadrul controlului medical periodic. Pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale la domiciliu, utilizarea unei manșete de dimensiune adecvată este determinantă pentru obținerea unor rezultate precise.
În cazul copiilor cu factori de risc sau afecțiuni asociate, medicul poate recomanda monitorizare mai frecventă.
Hipertensiunea este ereditară?
Da, hipertensiunea poate fi moștenită genetic, această formă fiind denumită hipertensiune familială. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor menționează că membrii aceleiași familii pot dezvolta hipertensiune și datorită factorilor de mediu comuni, precum:
- Obiceiurile alimentare împărtășite în familie
- Nivelul similar de activitate fizică
- Patternurile de somn asemănătoare
De ce trebuie copilul meu să consulte un specialist nefrolog dacă are hipertensiune?
Consultul nefrologic este necesar deoarece hipertensiunea arterială afectează rinichii și, în același timp, reprezintă un simptom frecvent în bolile renale cronice. Tensiunea arterială crescută poate deteriora progresiv funcția renală, creând un ciclu în care afectarea renală determină creșterea și mai accentuată a valorilor tensionale.
Evaluarea nefrologică permite identificarea precoce a eventualelor modificări ale funcției renale și adaptarea corespunzătoare a planului terapeutic.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.
Cardiologie
Neurologie Bucuresti
Ecografie