Hipertensiunea Pulmonară Post-capilară
Hipertensiunea pulmonară post-capilară (HP) este un tip de hipertensiune pulmonară cauzată de presiunea sangvină crescută în circulația pulmonară din cauza bolilor cardiace stângi. Este clasificată ca HP de Grup 2 de către Organizația Mondială a Sănătății și este cea mai prevalentă formă de HP.
Definiție
HP post-capilară este definită hemodinamic prin:
- Presiunea arterială pulmonară medie (mPAP): > 20 mmHg.
- Presiunea de ocluzie a arterei pulmonare (PAWP): > 15 mmHg.
- Rezistența vasculară pulmonară (RVP):
- ≤ 2 Unități Wood pentru HP post-capilară izolată.
- 2 Unități Wood pentru HP pre- și post-capilară combinată.
Fiziopatologie
Disfuncția cardiacă stângă duce la creșterea presiunii atriale stângi, cauzând transmiterea retrogradă a presiunii către venele și capilarele pulmonare. Creșterea cronică poate duce la congestie venoasă pulmonară și, în cazuri severe, la remodelarea arterelor pulmonare.
Medicii pot clasifica HP ca fiind pre-capilară sau post-capilară.
Diferențe între hipertensiunea pulmonară pre-capilară și post-capilară
Diferențele cheie între hipertensiunea pulmonară pre-capilară și post-capilară (HP) constau în cauzele lor, profilurile hemodinamice și fiziopatologia subiacentă:
Caracteristică | HP Pre-Capilară | HP Post-Capilară |
---|---|---|
Definiție | Presiune sangvină ridicată care își are originea în arterele pulmonare înaintea capilarelor. | Presiune sangvină ridicată datorată presiunilor crescute în partea stângă a inimii, transmise către venele pulmonare. |
Criterii Hemodinamice | Presiunea de ocluzie a arterei pulmonare (PAWP) ≤ 15 mmHg. | PAWP > 15 mmHg. |
Cauza Primară | Remodelarea sau obstrucția vasculară pulmonară (ex: hipertensiune arterială pulmonară, HP tromboembolică cronică). | Boli cardiace stângi: insuficiența cardiacă (HFpEF sau HFrEF), boala valvei mitrale sau alte afecțiuni cardiace. |
Clasificare OMS | De obicei clasificată ca Grup 1 OMS (ex: HAP) sau Grup 4 (HP tromboembolică cronică). | Clasificată ca Grup 2 OMS, asociată cu boală cardiacă stângă. |
Fiziopatologie | Îngustarea sau rigidizarea arterelor pulmonare duce la creșterea rezistenței vasculare pulmonare (RVP). | Transmiterea retrogradă a presiunii atriale stângi crescute cauzează congestie venoasă pulmonară și presiune crescută. |
Simptome | Oboseală, dispnee, durere toracică; poate progresa către insuficiență cardiacă dreaptă dacă nu este tratată. | Simptome similare dar adesea însoțite de semne de insuficiență cardiacă stângă (edem pulmonar). |
Diagnostic | Cateterism cardiac drept arătând PAWP normal și RVP crescut. | Cateterism cardiac drept arătând PAWP crescut (>15 mmHg) și RVP normal sau crescut (dacă HP este combinată). |
Abordare Terapeutică | Terapii țintite pentru HAP (ex: prostacicline, antagoniști ai receptorilor de endotelină). | Focusare pe managementul bolii cardiace stângi subiacente cu diuretice, reparare valvulară sau alte intervenții cardiace. |
Sfatul medicului:
Monitorizați regulat tensiunea arterială și urmați cu strictețe tratamentul prescris!
Consultați întotdeauna cardiologul pentru ajustarea tratamentului!
Valori Tensiune Arterială
Mecanism
Înainte să discutăm despre HP post-capilară, este important să înțelegem cum funcționează circulația pulmonară:
- 🫀 Sângele sărac în oxigen trece prin partea dreaptă a inimii și intră în arterele pulmonare, care merg către plămâni.
- 🫁 Sângele călătorește prin vase de sânge din ce în ce mai mici până ajunge la capilarele care înconjoară alveolele. Alveolele sunt săculețe minuscule de aer unde globulele roșii schimbă dioxidul de carbon cu oxigen proaspăt.
- 💫 După ce schimbul de gaze a avut loc, sângele proaspăt oxigenat călătorește prin venele pulmonare și intră în partea stângă a inimii. De aici, este pompat din inimă pentru a putea călători către țesuturile corpului.
HP post-capilară afectează vasele de sânge pulmonare după ce a avut loc schimbul de gaze. Este cauzată de boli ale părții stângi a inimii, cum ar fi:
- ❗ disfuncția ventriculară stângă
- ❗ boala valvulară cardiacă
- ❗ afecțiuni cardiace congenitale
Boala părții stângi a inimii poate determina partea stângă a inimii să pompeze sângele mai puțin eficient. Acest lucru poate provoca un reflux de presiune în vasele de sânge ale plămânilor, ducând la HP post-capilară.
HP post-capilară cauzată de boala părții stângi a inimii este cel mai frecvent tip de HP. Cercetătorii estimează că afectează 23-80% dintre persoanele cu boală a părții stângi a inimii.
Stadii ale hipertensiunii pulmonare post-capilare
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a definit patru stadii funcționale, sau stadii, ale HP. Stadiile descriu severitatea HP.
Stadiul 1
- 🏃 Puteți face activități fizice fără a avea simptome
Stadiul 2
- ⚡ Activitatea fizică duce la simptome
- 😌 Confort în stare de repaus
Stadiul 3
- ⚠️ Activități limitate
- 💫 Activitatea fizică ușoară cauzează simptome
- 😊 Confort în repaus
Stadiul 4
- 🚫 Nu puteți face activități fizice fără simptome
- 😮💨 Simptome de dificultăți de respirație
- 😫 Oboseală în repaus
Care sunt simptomele hipertensiunii pulmonare post-capilare?
Simptome Respiratorii
- 😮💨 Dificultăți de respirație
- 🫁 Respirație șuierătoare
- 🗣️ Voce răgușită
- 😷 Tuse seacă persistentă care poate produce sânge
Simptome Cardiovasculare
- 💓 Palpitații
- 💔 Dureri în piept
- 🦶 Umflarea picioarelor, gleznelor sau tălpilor
Simptome Generale
- 😫 Oboseală
- 💪 Slăbiciune
- 😵 Amețeală sau leșin
Diagnostic
Ecocardiograma creează o imagine cu ultrasunete a inimii. Aceasta poate ajuta la prezicerea prezenței HP.
3 măsurători sunt folosite pentru diagnosticarea HP post-capilare:
- Presiunea arterială pulmonară medie (mPAP): MPAP este presiunea sanguină medie din arterele pulmonare. O măsurătoare mPAP sănătoasă este de aprox. 14 mm Hg. Persoanele cu HP post-capilară au un mPAP de peste 20 mmHg.
- Presiunea de înclavare a arterei pulmonare (PAWP): PAWP este presiunea măsurată când un cateter cu balon este înclavat într-o arteră pulmonară. La persoanele cu HP post-capilară, PAWP este mai mare de 15 mmHg.
- Rezistența vasculară pulmonară (PVR): PVR măsoară rezistența împotriva fluxului de sânge de la arterele pulmonare la atriul stâng al inimii. În HP post-capilară, PVR este sub trei unități Wood.
- Analize din sânge
- Electrocardiogramă (EKG)
- Teste funcționale pulmonare
- Teste de efort
- Teste imagistice: radiografie toracică, CT toracic sau cardiac, sau RMN cardiac.
Tratament în hipertensiunea pulmonară post-capilară
- 💊 diuretice
- 💊 inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA)
- 💊 blocanți ai receptorilor de angiotensină (BRA)
- 💊 beta-blocante
- 💊 inhibitori ai receptorilor de angiotensină/neprilizină (IRAN)
- 💊 antagoniști de aldosteron.
Intervenții Chirurgicale pentru Hipertensiunea Pulmonară Post-capilară (HP)
1. Chirurgia Valvulară
- Indicații: Repararea sau înlocuirea chirurgicală a valvelor cardiace, în special în cazurile de patologie mitrală sau aortică semnificativă, poate ameliora presiunea atrială stângă și, în consecință, reduce presiunile arteriale pulmonare.
- Rezultate: Chirurgia valvulară reușită poate duce la îmbunătățirea simptomatologiei și a parametrilor hemodinamici la pacienții cu HP post-capilară.
2. Intervenții în Insuficiența Cardiacă
- Dispozitive de Asistare Ventriculară Stângă (DAVS): În cazurile de insuficiență cardiacă avansată, DAVS pot fi utilizate ca punte către transplantul cardiac sau ca terapie de destinație. Acestea pot contribui la îmbunătățirea debitului cardiac și reducerea presiunilor pulmonare.
- Transplant Cardiac: Pentru pacienții cu insuficiență cardiacă refractară (Stadiul D ACC/AHA), este indicată evaluarea pentru transplant cardiac. Această procedură poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și ratele de supraviețuire.
3. Intervenții Percutane
- Valvuloplastia Mitrală cu Balon: Această procedură poate fi luată în considerare la pacienții cu stenoză mitrală pentru a ameliora obstrucția și a reduce presiunea atrială stângă.
- Înlocuirea Valvei Aortice Transcateter (TAVI): Pentru pacienții cu stenoză aortică, TAVI poate îmbunătăți hemodinamica și ameliora simptomele legate de HP post-capilară.
4. Management Perioperator
- Evaluarea Riscului: Evaluarea preoperatorie este crucială pentru optimizarea managementului hipertensiunii pulmonare înaintea intervenției chirurgicale.
- Îngrijirea Intraoperatorie: Tehnicile pentru minimizarea disfuncției ventriculare drepte includ monitorizarea atentă a statusului volemic și menținerea normovolemiei.
- Îngrijirea Postoperatorie: Pacienții trebuie monitorizați în unități specializate pentru managementul echilibrului hidric și al funcției cardio-respiratorii.
Prognostic în hipertensiunea pulmonară post-capilară
Rate de Supraviețuire
- Statistici Generale de Supraviețuire: Studiile indică faptul că pacienții cu HP post-capilară au o rată de supraviețuire redusă comparativ cu cei fără HP. De exemplu, un studiu a raportat rate de supraviețuire la 1, 3 și 5 ani de 86.7%, 68.6% și respectiv 55.6% în rândul pacienților diagnosticați cu HP post-capilară[1].
- Impactul Bolii Cardiace Stângi: Un studiu de cohortă canadian a constatat că adulții cu hipertensiune pulmonară secundară bolii cardiace stângi (HP-BCS) au avut rate de supraviețuire la 1 și 5 ani de 61.2% și respectiv 34.5%[1].
Funcția Ventriculară Dreaptă
- Rolul Disfuncției Ventriculare Drepte: Prezența disfuncției ventriculare drepte (VD) este un indicator prognostic critic. Pacienții cu disfuncție VD în contextul HP post-capilare se confruntă cu un prognostic semnificativ mai slab, inclusiv risc crescut de mortalitate[2][3].
Calitatea Vieții și Spitalizarea
- Calitatea Vieții: Pacienții cu HP post-capilară experimentează adesea o calitate redusă a vieții din cauza simptomelor precum dispnee și oboseală. Această afecțiune este asociată cu un risc crescut de spitalizare pentru exacerbări acute ale insuficienței cardiace[3].
Markeri Prognostici
- Parametri Hemodinamici: Presiunea arterială pulmonară medie crescută (mPAP) și rezistența vasculară pulmonară (RVP) servesc ca markeri prognostici importanți. Studii recente sugerează că mPAP > 20 mmHg și RVP > 2 unități Wood sunt asociate cu rezultate mai slabe la pacienții cu insuficiență cardiacă[3].
Concluzie
În general, prognosticul pentru pacienții cu hipertensiune pulmonară post-capilară este strâns legat de severitatea și managementul bolii cardiace stângi subiacente, prezența disfuncției VD și măsurătorile hemodinamice specifice. Diagnosticul precoce și strategiile de management cuprinzătoare sunt esențiale pentru îmbunătățirea rezultatelor acestor pacienți.Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.