Cum să Interpretezi și să Înțelegi Valorile Tensiunii Arteriale
Tensiunea arterială este măsurată în milimetri coloană de mercur (mm Hg) și constă în două numere, sistolic și diastolic. Un medic folosește aceste cifre pentru a categoriza hipertensiunea în stadii.
Tensiunea arterială măsoară:
-
⬆️Sistolică (sus):
Măsoară presiunea sângelui asupra pereților arteriali în timp ce inima bate.
-
⬇️Diastolică (jos):
Măsoară presiunea când inima se odihnește între bătăi.
Sfatul medicului:
Monitorizați regulat tensiunea arterială și urmați cu strictețe tratamentul prescris!
Consultați întotdeauna cardiologul pentru ajustarea tratamentului!
Valori Tensiune Arterială
Cunoașterea valorilor tensiunii arteriale
Pentru o bună gestionare a tensiunii arteriale, este important să știți care sunt valorile ideale și care sunt cele ce necesită atenție medicală.
Tensiunea arterială crescută (hipertensiunea)
Conform Asociației Americane a Inimii (AHA), există diferite intervale pentru tensiunea arterială normală, crescută sau hipertensivă.
Este important de reținut că doar una dintre valori trebuie să fie crescută pentru a fi încadrat într-o categorie hipertensivă. De exemplu, o tensiune de 119/81 mmHg indică hipertensiune stadiul 1, iar o valoare de 138/92 mmHg indică hipertensiune stadiul 2.
Tensiunea arterială scăzută (hipotensiunea)
Diagnosticul hipotensiunii se bazează mai mult pe simptome și situații specifice decât pe valori exacte. Totuși, AHA și Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS) consideră hipotensivă o tensiune arterială cu valori de 90/60 mmHg sau mai mici.
Valorile tensiunii arteriale la copii
La copii, valorile tensiunii arteriale diferă față de adulți. Acestea sunt determinate de mai mulți factori, precum vârsta, sexul și înălțimea.
Cum să măsurați tensiunea arterială
Există mai multe modalități de a măsura tensiunea arterială. Puteți verifica tensiunea la cabinetul medical, iar multe farmacii oferă stații gratuite de monitorizare a tensiunii arteriale.
De asemenea, puteți măsura tensiunea arterială acasă folosind tensiometre pentru uz casnic, disponibile în farmacii și magazine de echipamente medicale.
Asociația Americană a Inimii (AHA) recomandă utilizarea unui tensiometru automat pentru braț. Deși există și tensiometre pentru încheietură sau deget, acestea pot fi mai puțin precise.
Gestionarea tensiunii arteriale
După măsurarea tensiunii arteriale, este important să înțelegeți care sunt pașii următori. Dacă valorile indică tensiune arterială scăzută sau crescută, consultați un profesionist în domeniul medical pentru evaluarea cauzelor și stabilirea unui plan de tratament adecvat.
Pentru tensiunea arterială crescută
Planul de tratament pentru hipertensiune depinde de mai mulți factori, precum stadiul și tipul hipertensiunii, precum și prezența altor afecțiuni medicale.
- Hipertensiune stadiul 1: Medicul poate recomanda doar modificări ale stilului de viață și dietei. Totuși, poate prescrie medicamente dacă pacientul suferă de diabet, boli cardiace sau afecțiuni renale.
- Hipertensiune stadiul 2: Medicul va prescrie atât modificări ale stilului de viață și dietei, cât și medicamente.
Planul de tratament poate include:
- Adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă
- Controlul porțiilor pentru menținerea unei greutăți sănătoase
- Reducerea aportului de sodiu la maximum 1.500 mg pe zi
- Limitarea consumului de alcool
- Exerciții fizice regulate
- Reducerea stresului prin meditație, yoga și vizualizare
- Renunțarea la fumat
- Administrarea medicamentelor pentru tensiunea arterială
Pentru tensiunea arterială scăzută
În absența simptomelor, medicul poate să nu trateze tensiunea arterială scăzută. Opțiunile de tratament pentru hipotensiune pot include:
- Creșterea consumului de sare
- Creșterea aportului de lichide
- Purtarea ciorapilor compresivi pentru a preveni acumularea sângelui în picioare
- Administrarea unui corticosteroid precum fludrocortizon pentru creșterea volumului sanguin
Complicațiile tensiunii arteriale anormale
Tensiunea arterială scăzută sau crescută, netratată, poate cauza complicații grave.
În cazul tensiunii arteriale scăzute
Tensiunea arterială scăzută poate provoca:
- Amețeli
- Leșin
- Răni cauzate de căderi
- Afectarea inimii
- Afectarea creierului
- Deteriorarea altor organe
În cazul tensiunii arteriale crescute
Este dificil să știți când tensiunea arterială este crescută fără monitorizare regulată. Hipertensiunea nu prezintă simptome până când nu ajunge în faza de criză hipertensivă, care necesită îngrijiri medicale de urgență.
Netratată, tensiunea arterială crescută poate cauza:
- Accident vascular cerebral
- Infarct miocardic
- Encefalopatie
- Anevrism
- Boală vasculară periferică
- Afectarea sau insuficiența renală
- Fibrilație atrială
- Pierderea vederii
- Durere toracică severă
- Durere de spate
- Dificultăți de respirație sau vorbire
- Amorțeală
- Slăbiciune sau oboseală
- Modificări ale vederii
Întrebări frecvente
Care sunt valorile normale ale tensiunii arteriale în funcție de vârstă?
Pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani, o tensiune arterială sănătoasă este sub 120/80 mmHg.
Ce semnifică numerele din măsurătoarea tensiunii arteriale?
Măsurătoarea tensiunii arteriale oferă două valori. Valoarea superioară măsoară presiunea sistolică, reprezentând forța cu care sângele apasă pe pereții arteriali în timpul contracției cardiace. Valoarea inferioară măsoară presiunea diastolică, care reprezintă forța exercitată în timpul relaxării cardiace între bătăi.
Când trebuie să ne îngrijoreze valoarea inferioară a tensiunii arteriale?
Consultați un profesionist în domeniul medical dacă valoarea inferioară (diastolică) a tensiunii arteriale este de 80 mmHg sau mai mare. Aceasta este un semn de hipertensiune arterială.
Care sunt valorile tensiunii arteriale ce indică risc de accident vascular cerebral?
Nu există o valoare precisă a tensiunii arteriale care să indice riscul de accident vascular cerebral, acesta putând apărea la orice stadiu al hipertensiunii arteriale.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.