Hipertensiune

Care este legătura dintre boala renală și hipertensiunea arterială?

Care este legătura dintre boala renală și hipertensiunea arterială

0 Sistolică (mmHg)
/
0 Diastolică (mmHg)
Tensiune Mare!
🔍

Efectele tensiunii arteriale ridicate pot deteriora rinichii, ducând la boală renală cronică și potențial la insuficiență renală. Dacă ai tensiune arterială ridicată, este important să o gestionezi pentru a preveni boala renală.

⚠️

Informații esențiale:

Tensiunea arterială reprezintă forța pe care sângele o exercită asupra pereților vaselor de sânge în timp ce circulă prin corpul tău. Dacă această presiune este în mod constant mai mare decât normal, ai hipertensiune arterială.
Hipertensiunea este foarte comună. De fapt, Asociația Americană a Inimii (AHA) estimează că 46% dintre adulți din Statele Unite au tensiune arterială ridicată.
Când nu este bine gestionată, tensiunea arterială ridicată poate cauza probleme de sănătate, inclusiv deteriorarea rinichilor. Acest lucru poate duce la boală renală cronică (BRC), o afecțiune care afectează aproximativ 15% dintre adulții din Statele Unite. De fapt, hipertensiunea este a doua cauză principală a BRC.

Sfatul medicului:

Monitorizați regulat tensiunea arterială și urmați cu strictețe tratamentul prescris!

Consultați întotdeauna cardiologul pentru ajustarea tratamentului!

Valori Tensiune Arterială

Hipotensiune
<90 / <60
mmHg
Normală
90-120 / 60-80
mmHg
Normal Crescută
0-0 / 0
mmHg
Hipertensiune Grad 1
0-0 / 0-0
mmHg
Hipertensiune Grad 2
≥0 / ≥0
mmHg
Criză Hipertensivă
>180 / >120
mmHg
pachet cardiologie bucuresti, complet, biomed scan 390 lei , hipertensiune arteriala hta
Click pentru Pachet Cardiologie București

Cum afectează tensiunea arterială ridicată rinichii?

Rinichii lucrează pentru a filtra deșeurile și excesul de fluide din sânge. Substanțele și fluidele filtrate părăsesc apoi corpul sub formă de urină. Un rinichi sănătos filtrează aproximativ o jumătate de ceașcă de sânge în fiecare minut.
Sângele care trebuie filtrat curge în rinichi prin artere până ajunge la nefroni, unitățile de filtrare ale rinichilor. Sângele filtrat părăsește rinichii prin vene.
Dacă aveți tensiune arterială ridicată, forța crescută a sângelui asupra pereților arteriali deteriorează arterele în timp. Arterele din întregul corp pot deveni slabe, înguste sau rigide. Acest lucru poate cauza un flux sanguin redus în rinichi.
Când nefronii nu primesc suficient sânge, nu își pot face treaba de filtrare în mod corespunzător. Acest lucru înseamnă că nefronii au dificultăți în a elimina eficient deșeurile și fluidele din sânge.
Pe măsură ce excesul de fluid se acumulează în vasele de sânge, poate crește și mai mult tensiunea arterială. Acest lucru creează o spirală periculoasă care cauzează mai multe daune vaselor de sânge din rinichi. Poate duce în cele din urmă la BCR și potențial la insuficiență renală.

Cum știi dacă tensiunea arterială ridicată îți afectează rinichii?

Este dificil să determini dacă tensiunea arterială ridicată îți afectează rinichii, cu excepția cazului în care faci analize la cabinetul medicului. Acest lucru se întâmplă deoarece atât tensiunea arterială ridicată, cât și boala cronică de rinichi în stadiu incipient, de obicei nu provoacă niciun simptom.

Un simptom timpuriu al unei posibile probleme cu rinichii este edema – umflarea datorată excesului de lichid care se acumulează pentru că rinichii au probleme în a-l elimina. Această umflare apare de obicei la picioare, glezne sau tălpi și uneori la față sau mâini.

Alte simptome posibile ale problemelor renale includ:

  • oboseală
  • slăbiciune
  • urinare mai frecventă sau mai rară decât de obicei
  • durere de cap
  • piele uscată, cu mâncărimi
  • crampe musculare
  • greață sau vărsături
  • dificultăți de respirație
  • durere în piept
  • pierderea poftei de mâncare
  • scădere neintenționată în greutate
  • probleme cu somnul
  • dificultăți de concentrare

    • Poate fi reversibilă afectarea renală?

    Pentru pacienții diagnosticați cu hipertensiune arterială și boală renală cronică, aderența la planul terapeutic reprezintă elementul central al managementului acestor afecțiuni. Planul terapeutic include:

    Administrarea corectă a medicației prescrise pentru controlul tensiunii arteriale și modificări ale stilului de viață recomandate de medicul specialist.

    • Monitorizarea regulată a valorilor tensionale
    • Respectarea strictă a schemei de tratament prescrise
    • Implementarea modificărilor în stilul de viață recomandate
    • Controale medicale periodice pentru evaluarea funcției renale

    Cum puteți reduce riscul de boală renală dacă aveți hipertensiune arterială?

    Măsurile pentru reducerea riscului de boală renală includ modificări ale stilului de viață și monitorizarea atentă a tensiunii arteriale. Activitățile fizice regulate și o dietă echilibrată contribuie semnificativ la controlul tensiunii arteriale.

    Strategiile preventive recomandate includ:

    • Practicarea regulată a activității fizice adaptate condiției fizice individuale
    • Adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă, de tip DASH
    • Reducerea consumului de sare în alimentație
    • Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool
    • Implementarea tehnicilor eficiente de management al stresului
    • Monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu

    Boala renală cronică și hipertensiunea arterială

    Studiile medicale indică faptul că între 65% și 85% dintre pacienții cu boală renală cronică prezintă și hipertensiune arterială. Prevalența hipertensiunii crește odată cu deteriorarea funcției renale.

    Cercetările realizate în 2021 sugerează că menținerea valorilor tensionale sub 130/80 mmHg poate reduce riscul complicațiilor la pacienții cu boală renală cronică și hipertensiune arterială.

    Ce alte măsuri puteți lua pentru a proteja sănătatea rinichilor?

    Strategiile de protecție a sănătății renale includ măsuri alimentare și modificări ale stilului de viață. O dietă bogată în fructe proaspete, legume, cereale integrale și produse lactate cu conținut redus de grăsimi susține funcția renală normală.

    Măsurile preventive principale pentru menținerea sănătății rinichilor sunt:

    • Menținerea unui aport adecvat de lichide pentru hidratare optimă
    • Adoptarea unei diete echilibrate cu accent pe alimente proaspete
    • Includerea activității fizice în rutina zilnică
    • Monitorizarea și controlul greutății corporale
    • Evitarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene care pot afecta rinichii
    • Tratarea promptă a altor afecțiuni asociate, inclusiv diabetul și bolile cardiovasculare

    Pentru persoanele cu risc crescut de boală renală, monitorizarea regulată a funcției renale prin consultații medicale periodice permite detectarea precoce a eventualelor modificări.

    Concluzie

    Monitorizarea și controlul tensiunii arteriale prin măsuri terapeutice și modificări ale stilului de viață reduc semnificativ riscul apariției bolii renale cronice. Identificarea precoce a simptomelor și monitorizarea regulată a funcției renale permit inițierea promptă a tratamentului.

    Strategiile pentru menținerea sănătății renale includ:

    • Controlul regulat al tensiunii arteriale și menținerea acesteia în limite normale
    • Adoptarea unui stil de viață sănătos, cu accent pe alimentație echilibrată și activitate fizică
    • Monitorizarea medicală periodică pentru evaluarea funcției renale
    • Managementul adecvat al altor afecțiuni asociate
      
    Articole Recomandate
    22 Metode de a scădea tensiunea arterială rapid Hipertensiune (HTA) Hipotensiune
    Tipuri
    Hipertensiune malignă Hipertensiune renală Hipertensiune secundară Hipertensiune în poziție culcată Hipertensiune sistemică Hipertensiune necontrolată Hipertensiune arterială sistolică ridicată Hipertensiune asimptomatică HTPC Hipertensiune refractară Hipertensiune rezistentă Hipertensiune portopulmonară Hipertensiune labilă Hipertensiune mascată Hipertensiune pulmonară precapilară Hipertensiune ortostatică Hipertensiune cu renină scăzută Hipertensiune pulmonară post-capilară Hipertensiune pediatrică Hipertensiune esențială Diferența dintre diastolă și sistolă Prehipertensiune Hipertensiune gestațională vs preeclampsie Hipertensiune pulmonara Hipertensiune familiala Tensiune oscilantă Hipertensiune de halat alb Hipertensiune arteriala grad 1 Hipertensiune arteriala grad 2 Hipertensiune arteriala grad 3
    Medicamente
    Amlodipină Carvedilol Furosemid Losartan Metoprolol Beta-blocante Blocante ale canalelor de calciu Medicamente pentru tensiune mare Blocante ale receptorilor angiotensinei Inhibitori ECA în tratamentul Afecțiunilor Cardiace Diuretice Medicamente pentru HTAP Statine Xanax Hidroclorotiazida Amlodipina benazepril Amlodipina valsartan Atenolol Candesartan Captopril Chlorthalidone Clonidina Valsartan Verapamil Torsemida Spironolactona Benazepril Clopidogrel Quinapril Ramipril Metildopa Minoxidil Nadolol Nebivolol Nifedipina Olmesartan Dicicloverina Guanfacina Eltrombopag Enalapril Eplerenona Hidralazina Hidroclorotiazida lisinopril Valsartan hidroclorotiazida Indapamida Irbesartan Lisinopril Losartan hidroclorotiazida Prazosin Suplimente pentru hipertensiune arterială Medicamente antihipertensive pentru femeile însărcinate Medicamente pentru colesterol Analize pentru hipertensiune arteriala Magneziul scade tensiunea Medicamente pentru tensiune mica Pastila care scade tensiunea Alcoolul si medicamentele de tensiune Algocalminul creste tensiunea Antiinflamator care nu creste tensiunea Captopril scade tensiunea De la ce tensiune se ia captopril Medicamente care cresc TA
    Simptome și diagnostic
    Cum să măsori tensiunea arterială Tabel tensiune arterială Simptome HTA la femei Dureri de cap hipertensive Hipertensiune și oboseală HPP la nou-născuți TA în poziția culcat HTA după operație Simptomele HTAP Reducerea tensiunii diastolice Tratamentul tensiunii ridicate acasă Cel mai bun moment al zilei pentru măsurarea TA Diagnostic hipertensiune pulmonara Controlarea hipertensiunii Perspective și Speranță de Viață cu HP Prevalența hipertensiunii arteriale Tensiune mare și puls mic Tensiune anormală în sarcina Tensiune normala în funcție de varstă Pulsul si tensiunea la copii Apnee în somn Insomnie TA și Epistaxis Amețeli în HTA Dispnee
    Tratamente naturale și stil de viață
    Dieta DASH Acupunctură Uleiuri esențiale Usturoi Ceaiuri benefice Consumul excesiv de cofeină Alimentația/Postul și HTA Exerciții fizice pentru tensiune Cafeaua crește tensiunea Tensiune mare după exerciții fizice Deshidratarea și TA CBD si TA Călătoria cu avionul și TA Oțetul de mere Mâncarea și HAP Rețete cu conținut scăzut de sodiu Condimente și plante medicinale pentru scăderea TA Băuturi care scad TA Alimente de evitat în HTA Bauturi care cresc TA Fumatul crește tensiunea Alimente care scad colesterolul Vitamina care scade colesterolul/ Fructe care cresc tensiunea Fructe care scad tensiunea Trucuri care scad tensiunea pe loc Tuica scade tensiunea Zaharul creste tensiunea Apa scade tensiunea Ce trebuie sa mananci cand ai tensiunea mare Tensiunea și Berea Frica creste tensiunea Ghimbirul si tensiunea arterială Inlocuitor sare pentru cardiaci
    Complicații și afecțiuni asociate
    Anevrism Retinopatie hipertensivă Boală cardiacă hipertensivă Boală renală Hipotiroidism Atac de cord și AVC Efecte asupra organismului Diabet Hipertiroidism Hipertensiunea și Bolile Cardiace în AVC TA și preeclampsia HTA și Bolile Renale Colesterol mare în HTA Anxietate Colesterol LDL marit Obezitate Hdl colesterol Stenoza aortică Stenoza mitrală Anevrism aortic Insuficienta mitrala Insuficienta aortica Boli care cresc tensiunea Ce trebuie sa faci când ai tensiunea mica Cât dureaza un puseu de tensiune

    Disclaimer

    • Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.

    • Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.

    • Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.

    • Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.

    • Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

    Biomed scan Logo
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Politica generală a confidențialității

    Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile din cookie-uri sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții precum recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajută echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului web găsiți cele mai interesante și utile.

    Pentru mai multe detalii puteți verifica Politica de confidențialitate.