7 Simptome în Hipertensiune Pulmonară
Hipertensiunea arterială pulmonară (HAP) este o boală rară caracterizată prin creșterea presiunii în arterele pulmonare – vasele de sânge care transportă sângele de la inimă la plămâni. .
Mecanismul bolii
Îngustarea îngreunează pomparea sângelui prin plămâni.
Inima dreaptă este forțată să lucreze mai intens pentru a împinge sângele prin arterele îngustate.
Acest efort suplimentar duce la creșterea dramatică a presiunii în arterele pulmonare.
În timp, presiunea crescută afectează atât arterele pulmonare cât și inima dreaptă.
Sfatul medicului:
Monitorizați regulat tensiunea arterială și urmați cu strictețe tratamentul prescris!
Consultați întotdeauna cardiologul pentru ajustarea tratamentului!
Valori Tensiune Arterială
Simptome cu instalare progresivă
Pot trece luni, chiar ani, înainte ca îngustarea arterelor să devină suficient de severă pentru ca presiunea observabilă să înceapă să se acumuleze. Din acest motiv, HAP poate progresa timp de mai mulți ani înainte ca simptomele să devină observabile.
Aspecte importante:
Simptome in hipertensiune pulmonara:
Identificarea simptomelor inițiale
Primele simptome ale HAP, în special dificultățile de respirație și oboseala, vă pot face să credeți că sunteți doar în lipsă de formă fizică.
La urma urmei, nu este neobișnuit să rămâi fără suflare după urcarea mai multor etaje de scări, chiar dacă ești activ fizic în fiecare zi.
Din acest motiv, multe persoane ignoră simptomele HAP și lasă boala să progreseze fără tratament.
Acest lucru face ca afecțiunea să se agraveze și să devină potențial fatală.
Dispnee
Unul dintre primele simptome ale HAP pe care le puteți observa este respirația dificilă. Arterele și vasele de sânge care transportă sângele în și prin plămâni fac posibilă respirația. Rutina de inhalare-expirare vă ajută să aduceți rapid aer bogat în oxigen și să eliminați aerul sărac în oxigen.
HAP poate face ca această rutină bine coordonată să devină mai dificilă, chiar laborioasă. Sarcini care erau odată ușoare — urcatul scărilor, plimbarea pe stradă, curățenia casei — pot deveni mai dificile și vă pot lăsa rapid fără suflare.
Cauzele Dispneei în Hipertensiunea Pulmonară:
- Debit Cardiac Afectat și Schimb Anormal de Gaze. Anomalia primară a bolii vasculare pulmonare rezultă în debitul cardiac afectat în timpul exercițiilor fizice și schimbul anormal de gaze, contribuind la un impuls ventilator crescut[2][3].
- Nepotrivirea Ventilație-Perfuzie. În hipertensiunea pulmonară, unele zone ale plămânilor pot fi bine ventilate dar slab perfuzate cu sânge, ducând la o creștere a ventilației spațiului mort. Această nepotrivire între ventilație și perfuzie crește răspunsul ventilator la exercițiu, contribuind la dispnee[4].
- Fluxuri Expiratorii Reduse și Hiperinflatia Dinamică. Pacienții cu hipertensiune arterială pulmonară (HAP) pot prezenta fluxuri expiratorii reduse la volume pulmonare mici, care ar putea promova hiperinflatia dinamică (HD) indusă de exercițiu. Constrângerile mecanice induse de hiperinflatia dinamică și cererea ventilatorie excesivă pot apărea la pacienții cu HAP și pot fi asociate cu dispneea de efort[1].
- Alți Factori. Reflexele mușchilor scheletici, funcția mușchilor respiratori, statusul psihologic și emoțional, acidoza lactică și hipoxemia pot contribui, de asemenea, la dispnee în hipertensiunea pulmonară[2][4].
În timp ce majoritatea pacienților cu hipertensiune pulmonară sunt limitați de lipsa rezervei cardiovasculare la efortul fizic maxim, dispneea rămâne un simptom principal[3].
Mecanismele precise care determină dispneea în hipertensiunea pulmonară sunt complexe și nu sunt pe deplin înțelese[2][3].
Surse:
[1] https://publications.ersnet.org/content/erj/41/3/578
[2] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28877974/
[3] https://publications.ersnet.org/content/errev/26/145/170039
[4] https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/hc2901.093198
[5] https://www.michiganmedicine.org/health-lab/why-does-pulmonary-hypertension-cause-shortness-breath
7] https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/6530-pulmonary-hypertension-ph
[8] https://www.nwh.org/elfers-cardiovascular-center/dyspnea-pulmonary-hypertension
Oboseală și amețeală
Când plămânii nu pot primi suficient sânge pentru a funcționa corespunzător, înseamnă că și corpul și creierul nu primesc suficient oxigen.
Corpul are nevoie de oxigen pentru a îndeplini toate sarcinile sale.
Fără acesta, nu puteți continua cu rutina normală. Picioarele vor obosi mai repede după o plimbare.
Creierul și procesarea gândurilor vor părea mai lente, mai laborioase.
În general, veți simți oboseală mai devreme și mai ușor.
Lipsa de oxigen la nivelul creierului crește, de asemenea, riscul de amețeală sau de leșin (sincopă).
Umflarea membrelor
HAP poate cauza umflături (edem), la nivelul gleznelor, picioarelor și tălpilor. Edemul apare când rinichii nu pot să elimine în mod corespunzător deșeurile din corp.
Retenția de lichide devine din ce în ce mai probabilă cu cât aveți HAP de mai mult timp.
Cianoză
Inima pompează celule roșii bogate în oxigen prin corp, pentru a ajuta la alimentarea tuturor activităților și funcțiilor de care aveți nevoie.
Când cantitatea de oxigen din celulele roșii din sânge este inadecvată din cauza HAP, unele părțil ae corpului nu pot primi oxigenul necesar.
Nivelurile scăzute de oxigen în piele și buze pot provoca o colorare albăstruie. Această afecțiune se numește cianoză.
Aritmii și Angină Pectorală
Presiunea crescută în arterele pulmonare determină o suprasolicitare specifică a ventriculului drept, ducând inițial la hipertrofie ventriculară dreaptă (cord pulmonar), urmată de disfuncție progresivă a ventriculului drept.
Consecințele acestei suprasolicitări includ:
- Aritmii, în special cele cu origine în partea dreaptă a inimii
- Tahicardie compensatorie
- Palpitații, mai ales la efort minim.
Durerea toracică în hipertensiunea pulmonară poate apărea din cauza:
- Ischemiei ventriculului drept suprasolicitat
- Dilatării arterei pulmonare
- Afectării perfuziei coronariene drepte.
Spre deosebire de HTA sistemică, unde este afectat predominant ventriculul stâng, în hipertensiunea pulmonară patologia începe cu afectarea ventriculului drept, deși în stadiile avansate poate implica întreaga inimă prin interdependența ventriculară.
Simptome diferite pentru persoane diferite
Cardiologul vă poate ajuta să identificați cauza simptomelor.
Veți efectua o serie de teste pentru a elimina unele dintre rezultatele fals pozitive menționate mai sus.
Probabil veți începe cu un examen fizic, radiografie toracică, analize de sânge, electrocardiogramă (EKG) și ecografie cardiacă.
Dacă se suspectează HAP, atunci se va efectua o altă serie de teste pentru a diagnostica cu acuratețe afecțiunea.
Nu așteptați dacă manifestați simptome ale HAP. Cu cât așteptați mai mult, cu atât aceste simptome pot deveni mai grave.
În cele din urmă, HAP vă poate limita în efectuarea oricărei activități fizice. Simptome suplimentare devin mai probabile pe măsură ce boala progresează.
Dacă manifestați oricare dintre aceste simptome sau suspectați că aveți HAP, programați o vizită la cardiolog. Împreună, putem identifica — și trata — acest tip rar de hipertensiune arterială.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.