2. Vitamina D

Cercetările arată că persoanele cu HTA tind să aibă niveluri mai scăzute de vitamina D decât cele fără această afecțiune.

Studiile demonstrează, de asemenea, că nivelurile mai ridicate de vitamina D din sânge pot ajuta la protejarea împotriva HTA.

O analiză a datelor la peste 300.000 de persoane a constatat că cei cu cele mai mari niveluri de vitamina D au avut un risc redus cu până la 30% de hipertensiune arterială, comparativ cu cei cu cele mai scăzute niveluri.

Astfel, persoanele cu HTA ar trebui să-și verifice nivelurile de vitamina D și să ia suplimente în consecință.

Mecanismele prin Care Vitamina D Poate Scădea Tensiunea Arterială

1. Reglarea Calciului: Vitamina D ajută la reglarea nivelurilor de calciu, care este crucială pentru contracția și relaxarea vaselor de sânge. Reglarea adecvată a calciului susține sănătatea vasculară și poate contribui la scăderea tensiunii arteriale[1][3].

2. Reducerea Inflamației: Vitamina D are proprietăți antiinflamatorii, care pot ajuta la contracararea inflamației cronice asociate cu obezitatea și hipertensiunea arterială[1].

3. Modularea Sistemului Renină-Angiotensină-Aldosteron (SRAA): Vitamina D poate influența SRAA, un regulator cheie al tensiunii arteriale. Nivelurile adecvate de vitamina D pot reduce activitatea acestui sistem, ducând la un control mai bun al tensiunii arteriale[1][3].

Dovezi Clinice

• Studii Recente: Un studiu publicat în 2024 a constatat că suplimentarea cu vitamina D, combinată cu calciu, a redus tensiunea arterială sistolică cu 3,5 mm Hg și tensiunea arterială diastolică cu 2,8 mm Hg la adulții în vârstă cu suprapondere sau obezitate[1][3]. Beneficiile au fost cele mai pronunțate la persoanele cu obezitate și niveluri inițiale scăzute de vitamina D.

• Meta-Analize și Recenzii: Unele studii sugerează că suplimentarea cu vitamina D poate să nu scadă semnificativ tensiunea arterială în toate populațiile, deși poate fi benefică în subgrupuri specifice, cum ar fi cele cu afecțiuni cardiometabolice preexistente sau deficiență de vitamina D[4][5].

• Date: Studiile observaționale indică faptul că nivelurile mai ridicate de vitamina D sunt asociate cu tensiune arterială mai scăzută și risc redus de hipertensiune[2][5].

Recomandări

• Testare și Suplimentare: Înainte de a începe suplimentele cu vitamina D, se recomandă testarea pentru deficiența de vitamina D. Suplimentarea ar trebui ghidată de medic, pentru a asigura dozarea adecvată[1][2].

• Surse Alimentare: Vitamina D poate fi obținută din expunerea la soare, anumite alimente – somonul și produsele lactate fortificate, și suplimente[2].

În concluzie, deși vitamina D poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale, în special în populații specifice – adulții în vârstă cu obezitate, eficacitatea sa poate varia în funcție de factori individuali precum nivelurile inițiale de vitamina D și starea generală de sănătate.

Surse:

3. Vitaminele B

Mai multe vitamine B pot ajuta la reducerea nivelurilor tensiunii arteriale.

De exemplu, s-a demonstrat că suplimentele cu vitamina B2 (riboflavină) ajută la reducerea tensiunii la adulții cu mutații ale genei metilentetrahidrofolat reductază (MTHFR), care fac mai probabilă apariția HTA.

Suplimentele de acid folic și folat – vitamina B9 – pot, de asemenea, să scadă tensiunea arterială la persoanele cu boli de inimă. În plus, un aport mai mare de folat la vârsta adultă timpurie poate proteja împotriva acestei afecțiuni mai târziu în viață.

În timp ce studiile pe animale sugerează că suplimentele de vitamina B6 reduc, de asemenea, HTA, cercetările pe oameni sunt insuficiente.

Rolul Vitaminelor B în Scăderea Tensiunii Arteriale

Asocierea Dintre Vitaminele B și Tensiunea Arterială

1. Folat (Vitamina B9):

   • Studiile sugerează că un aport mai mare de folat este asociat cu un risc redus de hipertensiune. Folatul poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale prin reglarea nivelurilor de homocisteină, care sunt legate de sănătatea cardiovasculară[1][3][5].
   • La copiii preșcolari, un aport mai mare de folat a fost asociat cu o tensiune arterială sistolică mai scăzută[3].

2. Vitamina B6:

   • Vitamina B6 a fost asociată independent cu un risc mai scăzut de hipertensiune în anumite populații, cum ar fi adulții din mediul rural din China[2].
   • În timp ce unele studii arată un efect protector, altele indică faptul că rolul vitaminei B6 în scăderea tensiunii arteriale poate fi mai puțin semnificativ în comparație cu folatul și vitamina B12[1][2].

3. Vitamina B12:

   • Un aport mai mare de vitamina B12 a fost corelat cu o tensiune arterială sistolică și diastolică mai scăzută în unele studii, în special la copiii mici[3].
   • Vitamina B12, împreună cu folatul și vitamina B6, ajută la reglarea nivelurilor de homocisteină, care pot influența tensiunea arterială[1][3].

Impactul General al Vitaminelor B asupra Tensiunii Arteriale

• Aportul Alimentar: Consumul de vitamine B prin dietă pare să aibă un efect protector împotriva hipertensiunii. Alimentele bogate în aceste vitamine includ verdețuri cu frunze (folat), carne și pește (vitamina B12) și cereale integrale (vitamina B6)[1][2].

• Suplimentarea: În timp ce aportul alimentar este benefic, dovezile pentru suplimentele de vitamine B în scăderea tensiunii arteriale sunt mai puțin consistente. Unele studii sugerează beneficii pentru populații sau afecțiuni specifice, cum ar fi cele cu predispoziții genetice la hipertensiune arterială[4].

În concluzie, aportul alimentar de folat, vitamina B6 și vitamina B12 poate ajuta la reducerea riscului de hipertensiune, deși eficacitatea suplimentelor variază și ar trebui luată în considerare de la caz la caz.

Surse:

4. Potasiu

Potasiul poate fi cel mai cunoscut supliment nutrițional pentru reglarea tensiunii arteriale. Studiile sugerează că creșterea aportului prin alimente sau suplimente ajută la reducerea nivelurilor ridicate ale tensiunii arteriale.

Potasiul funcționează prin promovarea excreției sodiului prin urină și ajutând vasele de sânge să se relaxeze.

Într-o analiză a 23 de studii, suplimentele de potasiu au dus la o scădere semnificativă a tensiunii arteriale, comparativ cu placebo.

Alte analize notează că aceste suplimente sunt sigure și eficiente, deși par să fie cele mai eficiente la persoanele cu HTA care urmează diete bogate în sodiu.

Cum Potasiul Scade Tensiunea Arterială

1. Funcția Renală și Echilibrul Sodiului: Potasiul ajută rinichii să elimine excesul de sodiu, ceea ce este crucial pentru menținerea unor niveluri sănătoase ale tensiunii arteriale. Când sodiul este reținut, poate duce la retenție de lichide și creșterea tensiunii arteriale. Potasiul contribuie la echilibrarea nivelurilor de sodiu prin promovarea excreției acestuia, reducând astfel retenția de lichide și scăzând tensiunea arterială[1][4].
2. Vasodilatație: Potasiul cauzează vasodilatație prin relaxarea pereților vaselor de sânge. Această relaxare reduce rezistența în vasele sanguine, permițând sângelui să circule mai ușor și scăzând tensiunea arterială[6][5].
3. Echilibrul Electroliților: Potasiul menține echilibrul lichidelor în organism și ajută la reglarea cantității de lichid din fluxul sanguin. Excesul de lichid poate crește tensiunea arterială, astfel încât menținerea acestui echilibru este esențială[4].

Importanța Aportului de Potasiu

• Recomandări Alimentare: Creșterea aportului de potasiu poate fi benefică pentru controlul tensiunii arteriale. Alimentele bogate în potasiu includ fructe (precum bananele și caisele), legume (cum ar fi spanacul și cartofii) și anumite tipuri de pește precum somonul[4][7].

• Dovezi Clinice: Studiile au arătat că un aport ridicat de potasiu poate scădea semnificativ tensiunea arterială. De exemplu, o meta-analiză a constatat că aportul crescut de potasiu a redus tensiunea arterială sistolică cu aproximativ 5,3 mm Hg și tensiunea arterială diastolică cu aproximativ 3,1 mm Hg la adulții cu hipertensiune[3].

• Precauții: Deși potasiul este benefic, aportul excesiv poate fi dăunător, în special pentru persoanele cu probleme renale. Este recomandabil să obțineți potasiu din surse alimentare mai degrabă decât din suplimente, cu excepția cazului în care este recomandat de un furnizor de servicii medicale[4].

Surse:

[1] https://health.clevelandclinic.org/potassium-lower-blood-pressure

[2] https://www.georgeinstitute.org/media-releases/boosting-potassium-is-key-for-blood-pressure-control-study-suggests

[3] https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/HYPERTENSIONAHA.123.20545

[4] https://www.bloodpressureuk.org/your-blood-pressure/how-to-lower-your-blood-pressure/healthy-eating/potassium-and-your-blood-pressure-/

[5] https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/changes-you-can-make-to-manage-high-blood-pressure/how-potassium-can-help-control-high-blood-pressure

[6] https://www.health.harvard.edu/heart-health/potassium-lowers-blood-pressure

[7] https://www.bhf.org.uk/informationsupport/heart-matters-magazine/news/behind-the-headlines/potassium-and-heart-health

[8] https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4530669/

5. CoQ10

Coenzima Q10 este o moleculă asemănătoare vitaminelor care este produsă de corp și se găsește în anumite alimente.

Când este luată ca supliment, poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale.

O analiză a 17 studii a constatat că suplimentele de CoQ10 au redus semnificativ tensiunea arterială sistolică.

Cu toate acestea, rezultatele din alte studii sunt mixte. Astfel, sunt necesare mai multe cercetări.

Rolul Coenzimei Q10 în Scăderea Tensiunii Arteriale

Mecanismele prin Care CoQ10 Poate Scădea Tensiunea Arterială

1. Vasodilatație: CoQ10 poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale prin promovarea vasodilatației prin efectele sale asupra endoteliului și mușchiului neted vascular. Aceasta poate crește disponibilitatea oxidului nitric, o moleculă cheie implicată în relaxarea vaselor de sânge și reducerea tensiunii arteriale[1][2].

2. Efecte Antioxidante: CoQ10 are proprietăți antioxidante care pot contracara stresul oxidativ, care este adesea crescut în hipertensiune. Prin reducerea stresului oxidativ, CoQ10 poate ajuta la menținerea funcției vasculare și la scăderea tensiunii arteriale[2].

Dovezi Clinice

• Studii Pozitive: Unele studii clinice au raportat reduceri semnificative ale tensiunii arteriale cu suplimentarea cu CoQ10. De exemplu, un studiu a constatat că 60 mg de CoQ10 de două ori pe zi a redus tensiunea arterială sistolică cu 16 mmHg și tensiunea arterială diastolică cu 9 mmHg pe parcursul a opt săptămâni[2]. Un alt studiu a observat o reducere a tensiunii arteriale sistolice cu aproximativ 18 mmHg în decurs de 12 săptămâni[2].

• Meta-Analize și Recenzii: O meta-analiză a constatat că suplimentarea cu CoQ10 a redus tensiunea arterială sistolică cu aproximativ 4,77 mmHg la pacienții cu boli cardiometabolice[3]. Cu toate acestea, alte recenzii sugerează că dovezile nu sunt suficient de puternice pentru a concluziona un efect clinic semnificativ asupra tensiunii arteriale[4][5].

• Momentul și Dozajul: Efectele asupra tensiunii arteriale pot fi observate în 4 până la 12 săptămâni de suplimentare, cu dozaje optime potențial variind de la 100 la 200 mg pe zi[3][7].

Recomandări

• Considerații privind Suplimentarea: În timp ce unele studii sugerează beneficii, dovezile generale sunt mixte, și sunt necesare mai multe studii bine conduse pentru a confirma eficacitatea CoQ10 în scăderea tensiunii arteriale. Este în general bine tolerată, dar persoanele ar trebui să consulte un medic înainte de a începe suplimentarea[5][6].

Surse:

6. L-arginină

L-arginina este un aminoacid care poate reduce nivelurile tensiunii arteriale când este luat ca supliment.

Studii pe 4.676 de persoane a demonstrat că suplimentele de L-arginină au redus semnificativ tensiunea arterială totală la persoanele cu niveluri ridicate, precum și tensiunea arterială diastolică la femeile însărcinate cu niveluri ridicate.

În plus, analiza a constatat că suplimentele de L-arginină au îmbunătățit semnificativ funcția vaselor de sânge și fluxul sanguin.

Rolul L-argininei în Scăderea Tensiunii Arteriale

Mecanismele prin Care L-arginina Poate Scădea Tensiunea Arterială

1. Producția de Oxid Nitric: L-arginina este convertită în oxid nitric în organism, care este un vasodilatator potent. Oxidul nitric ajută la relaxarea mușchilor netezi ai vaselor de sânge, ducând la vasodilatație și reducerea tensiunii arteriale[3][4].

2. Funcția Endotelială: Suplimentarea cu L-arginină poate îmbunătăți funcția endotelială, care este adesea afectată la persoanele cu hipertensiune. Îmbunătățirea funcției endoteliale crește capacitatea vaselor de sânge de a se dilata, contribuind la scăderea tensiunii arteriale[1][3].

Dovezi Clinice

• Studii: Unele studii și meta-analize indică faptul că suplimentarea cu L-arginină poate scădea atât tensiunea arterială sistolică, cât și pe cea diastolică. O meta-analiză a constatat reduceri semnificative ale tensiunii arteriale sistolice cu aproximativ 6,4 mmHg și ale tensiunii arteriale diastolice cu aproximativ 2,6 mmHg[2][3]. O altă recenzie a observat reduceri de până la 5,4 mmHg și 3,1 mmHg pentru tensiunea arterială sistolică și respectiv diastolică[4].

• Populații Specifice: L-arginina poate fi mai eficientă în anumite populații, cum ar fi cele cu hipertensiune pulmonară sau disfuncție endotelială. De asemenea, pare să scadă tensiunea arterială diastolică mai eficient la femei decât la bărbați[2][3].

• Dozaj și Durată: Dozajul eficient pentru scăderea tensiunii arteriale este de obicei mai mic de 9 grame pe zi, cu beneficii observate în 4 până la 24 de zile de suplimentare[2][3].

Precauții

• Interacțiuni și Efecte Secundare: L-arginina poate interacționa cu anumite medicamente și poate agrava afecțiuni ca astmul sau herpesul. Ar trebui utilizată cu prudență, în special la persoanele cu boli renale sau la cele care iau medicamente pentru tensiunea arterială[3][5].

Surse:

4] https://www.healthline.com/nutrition/l-arginine

7. Vitamina C

Vitamina C este un nutrient solubil în apă de care corpul tău are nevoie pentru multe procese importante.

• Deși rezultatele studiilor sunt mixte, cercetările recente sugerează că suplimentele de vitamina C pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale.

Într-o analiză a 8 studii pe persoane cu HTA, administrarea a 300-1.000 mg pe zi de vitamina C le-a redus semnificativ nivelurile.

Cercetările sugerează, de asemenea, că persoanele cu niveluri scăzute în sânge ale acestei vitamine au un risc mai mare de HTA decât cele cu niveluri optime de vitamina C.

Mecanismele prin Care Vitamina C Poate Scădea Tensiunea Arterială

1. Efecte Antioxidante: Vitamina C acționează ca un antioxidant, ajutând la protejarea nivelurilor de oxid nitric în organism. Oxidul nitric este crucial pentru relaxarea vaselor de sânge și menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase[1][2].
2. Vasodilatație: Vitamina C poate îmbunătăți biodisponibilitatea oxidului nitric, acționând ca un vasodilatator pentru a relaxa vasele de sânge și a reduce tensiunea arterială[2].
3. Funcția Endotelială: Vitamina C poate îmbunătăți funcția endotelială, care este adesea afectată în hipertensiune, prin reducerea stresului oxidativ și a inflamației[2].

Dovezi Clinice

• Studii pe Termen Scurt: Unele studii au arătat că suplimentarea cu vitamina C poate reduce atât tensiunea arterială sistolică, cât și pe cea diastolică pe termen scurt. De exemplu, un studiu a constatat că 500 mg de vitamina C zilnic a redus tensiunea arterială sistolică cu aproximativ 9,9 mmHg și pe cea diastolică cu 4,4 mmHg într-o lună[5].
• Studii pe Termen Lung: Studiile pe termen lung au produs rezultate mixte. Unele studii nu au găsit nicio reducere semnificativă a tensiunii arteriale cu suplimentarea cu vitamina C pe parcursul mai multor ani[3][4].
• Variabilitatea Populației: Efectul vitaminei C asupra tensiunii arteriale poate varia în funcție de populație. De exemplu, nivelurile serice mai ridicate de vitamina C sunt asociate cu o tensiune arterială mai scăzută la indivizii normotensivi, dar relația poate fi complexă și influențată de factori precum vârsta și sexul[2].

Recomandări

• Dozaj: Dozele eficiente pentru scăderea tensiunii arteriale au fost raportate ca fiind de 500 mg pe zi, deși dozajul optim și durata suplimentării sunt încă în curs de investigare[1][5].
• Surse Alimentare: Creșterea aportului alimentar de vitamina C prin fructe și legume poate contribui, de asemenea, la o sănătate cardiovasculară mai bună.

Surse:

8. Sfeclă roșie

Atleții iau adesea suplimente de sfeclă roșie pentru a îmbunătăți performanța exercițiilor, deoarece această legumă rădăcinoasă îmbunătățește fluxul sanguin și livrarea de oxigen către mușchi.

În mod interesant, s-a demonstrat că suplimentele de sfeclă roșie reduc tensiunea arterială atât la persoanele cu tensiune arterială ridicată, cât și la cele fără.

Rolul Sfeclei Roșii în Scăderea Tensiunii Arteriale

Sfecla roșie, în special sucul acesteia, a demonstrat că poate scădea tensiunea arterială datorită conținutului ridicat de nitrați, care sunt convertiți în oxid nitric în organism. Oxidul nitric acționează ca un vasodilatator, relaxând vasele de sânge și reducând tensiunea arterială.

Mecanisme și Efecte

1. Producția de Oxid Nitric: Nitrații din sucul de sfeclă roșie cresc producția de oxid nitric, care ajută la relaxarea vaselor de sânge și scăderea tensiunii arteriale[2][3].

2. Reducerea Tensiunii Arteriale: Studiile au constatat că consumul de suc de sfeclă roșie poate reduce tensiunea arterială sistolică cu aproximativ 3,55 mmHg și tensiunea arterială diastolică cu aproximativ 1,32 mmHg[1][3]. Unele studii raportează reduceri chiar mai mari, până la 10 mmHg sistolic și 4,8 mmHg diastolic, în funcție de doză și răspunsul individual[4].

3. Doză și Durată: Efectul sucului de sfeclă roșie asupra tensiunii arteriale este dependent de doză, dozele mai mari (de exemplu, 500 mL) producând adesea reduceri mai mari. Efectul poate fi observat în câteva ore de la consum și poate persista timp de mai multe ore[1][4].

Recomandări

• Ghiduri de Consum: Se recomandă adesea consumul a 250 mL de suc de sfeclă roșie zilnic pentru efectele sale de scădere a tensiunii arteriale[3].

• Integrare Alimentară: Sucul de sfeclă roșie poate face parte dintr-o dietă normală fără restricții semnificative, deși evitarea altor alimente bogate în nitrați înainte de consum poate îmbunătăți efectele sale[4].

În general, sucul de sfeclă roșie este considerat o abordare complementară în gestionarea hipertensiunii, deși nu ar trebui să înlocuiască tratamentul medical

.

Surse:

3] https://www.medicalnewstoday.com/articles/288229 [

4] https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3545899/

9. Usturoi

Usturoiul este asociat cu o varietate de beneficii, inclusiv reducerea tensiunii arteriale și a riscului de boli cardiace.

Adăugarea unui supliment de usturoi în rutina ta poate ajuta la scăderea naturală a tensiunii arteriale. De fapt, într-o analiză a 12 studii, suplimentele de usturoi au redus tensiunea arterială sistolică și diastolică cu o medie de 8,3 mmHg și respectiv 5,5 mmHg.

Cercetătorii au estimat că această reducere poate ajuta la scăderea riscului de accident vascular cerebral, atac de cord și boală coronariană cu până la 40%.

10. Ulei de pește

Uleiul de pește poate îmbunătăți sănătatea inimii prin reducerea nivelurilor de lipide din sânge, a inflamației și a tensiunii arteriale ridicate.

Studiile arată că persoanele cu HTA pot beneficia de suplimente cu doze mari de ulei de pește.

Într-o analiză, administrarea de acizi grași omega-3 EPA și DHA, inclusiv suplimente de ulei de pește, a dus la reduceri semnificative de 4,51 și 3,05 mmHg ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice, la persoanele cu HTA care nu luau medicamente.

Mai mult, cercetările notează că nivelurile mai ridicate de omega-3 în sânge pot proteja împotriva tensiunii mărite.

11. Probiotice

Probioticele sunt bacterii benefice găsite în mod natural în intestin. Suplimentele care conțin aceste bacterii sunt asociate cu numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv o tensiune arterială mai micaă.

Într-o analiză a 9 studii, suplimentele probiotice au redus semnificativ nivelurile tensiunii arteriale, comparativ cu grupurile de control.

Cu toate acestea, cercetătorii au observat că tratamentul a fost mai eficient când s-au luat mai multe tulpini de probiotice, suplimentele au fost luate timp de 8 săptămâni sau mai mult, iar doza zilnică a fost mai mare de 10 miliarde de unități formatoare de colonii (UFC).

În mod notabil, o altă analiză a constatat că suplimentele probiotice au redus semnificativ tensiunea arterială la persoanele cu niveluri ridicate, comparativ cu grupurile de control.

12. Melatonină

Melatonina este un hormon produs de corp pe care îl poți lua și ca supliment.

Deși aceste suplimente sunt folosite în mod popular pentru a promova somnul, ele sunt asociate și cu alte beneficii pentru sănătate.

De exemplu, studiile arată că suplimentele de melatonină pot reduce tensiunea arterială la persoanele cu niveluri ridicate.

O analiză a 5 studii a asociat suplimentele de melatonină cu reduceri semnificative ale nivelurilor tensiunii arteriale, comparativ cu grupurile de control.

Un alt studiu a sugerat că producția scăzută de melatonină poate fi un factor de risc pentru HTA la femei.

13. Ceai verde

Ceaiul verde este asociat cu o varietate de beneficii impresionante pentru sănătate, inclusiv niveluri sănătoase ale tensiunii arteriale.

O analiză a 24 de studii a arătat că administrarea de suplimente de ceai verde sau consumul de ceai verde timp de 3-16 săptămâni a redus semnificativ tensiunea arterială la persoanele cu și fără niveluri ridicate.

Deși aceste rezultate sunt promițătoare, sunt necesare studii mai mari, pe termen lung.

14. Ghimbir

Cercetările sugerează că suplimentele de ghimbir în doze mari pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale ridicate.

O analiză a 6 studii a constatat că, atunci când sunt luate în doze de +3 grame/zi timp de 8 săptămâni, suplimentele de ghimbir au redus semnificativ tensiunea arterială la persoanele de 50 de ani și mai tinere.

Într-un studiu de 12 săptămâni pe 37 de persoane cu sindrom metabolic – un grup de afecțiuni care cresc riscul de boli cardiace – administrarea a 2 grame de pudră de ghimbir pe zi a scăzut semnificativ nivelurile tensiunii arteriale, trigliceridelor și glicemiei à jeun, comparativ cu placebo.

Precauții

Deși multe suplimente pot scădea nivelurile tensiunii arteriale, asta nu înseamnă că fiecare supliment este sigur.

• Este important să știți că multe suplimente pot interacționa cu medicamentele, inclusiv cu medicamentele pentru tensiunea arterială.
• Mai mult, în timp ce administrarea unei cantități prea mici dintr-un supliment poate fi ineficientă pentru reducerea tensiunii arteriale, administrarea unei cantități prea mari poate duce la efecte secundare grave.
• Astfel, ar trebui să vă consultați întotdeauna cu cardiologul înainte de a adăuga orice supliment în rutina dumneavoastră.
• Medicul vă poate ajuta să determinați o doză sigură și eficientă bazată pe nevoile dumneavoastră.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5420140/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5573024/ 

healthline.com/nutrition/supplements-lower-blood-pressure

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6618207/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30939946/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23456138/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5356990/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4094332/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19952781/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27720779/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5584015/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22435575/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4530669

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29330704/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5021928/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7034722/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6952046/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6316347/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32010325/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4054797/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6085127/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25047574/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7183137/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30861561/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2923437/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4150247

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7015560/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30972845/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6582048/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2831618/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6145997/