De ce am Tensiune Mare și Puls mic?
Tensiunea arterială ridicată cu un puls scăzut înseamnă că sângele exercită mai multă presiune asupra vaselor în timp ce inima bate mai lent.
Sfatul medicului:
Monitorizați regulat tensiunea arterială și urmați cu strictețe tratamentul prescris!
Consultați întotdeauna cardiologul pentru ajustarea tratamentului!
Valori Tensiune Arterială
Diferența dintre tensiune și puls
Tensiunea arterială și pulsul sunt doi parametri vitali diferiți, ce oferă informații distincte despre funcționarea sistemului cardiovascular.
Pulsul, numit și frecvență cardiacă, reprezintă numărul de bătăi ale inimii într-un minut. În mod normal, valorile pulsului se încadrează între 60 și 100 de bătăi pe minut.
Tensiunea arterială reprezintă o estimare a forței pe care sângele o exercită asupra pereților vaselor sangvine.
Medicii consideră tensiunea arterială crescută când aceasta se situează între 130-139 pentru valoarea sistolică (numărul de sus) și 80-89 pentru cea diastolică (numărul de jos).
Când aveți tensiune arterială mare și puls scăzut, înseamnă că sângele exercită o presiune crescută asupra vaselor sangvine, în timp ce inima bate mai rar de 60 de ori pe minut.
Aspect | Tensiune Arterială | Puls |
---|---|---|
Definiție | Forța exercitată de sânge asupra arterelor | Numărul de bătăi ale inimii pe minut |
Valori Normale | Sub 120/80 mmHg | 60-100 bătăi/minut |
Importanță | Evaluarea riscului cardiovascular | Evaluarea ritmului cardiac și a sănătății cardiovasculare |
Sfatul medicului: Monitorizarea regulată atât a tensiunii arteriale, cât și a pulsului este importantă pentru evaluarea corectă a stării de sănătate cardiovasculară. Discutați cu cardiologul despre frecvența optimă a acestor măsurători în cazul dvs.
Care sunt cauzele tensiunii arteriale mari și pulsului scăzut?
Hipertrofie cardiacă
Tensiunea arterială ridicată, menținută pe termen lung, poate determina modificări ale țesutului cardiac. Inima răspunde la presiunea crescută prin îngroșarea pereților săi.
Țesutul îngroșat conduce mai greu impulsurile electrice, rezultând într-un ritm cardiac mai lent. Această adaptare patologică reprezintă un mecanism compensator al organismului.
Reflexele baroreceptoare
Când tensiunea crește, receptorii specializați (baroreceptorii) din vasele mari de sânge transmit semnale către creier pentru a încetini ritmul cardiac și a scădea presiunea. Ca urmare, poate apărea un puls mai mic.
Medicamentele pentru HTA
Anumite medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale influențează atât tensiunea, cât și frecvența cardiacă. Beta-blocantele și blocantele canalelor de calciu reduc în mod intenționat frecvența cardiacă.
Această reducere a frecvenței cardiace diminuează efortul depus de inimă pentru a pompa sângele.
Leziuni traumatice / hemoragii interne
Traumatismele cranio-cerebrale sau hemoragiile cerebrale pot declanșa reflexul Cushing. Acest reflex se manifestă prin:
- Bradicardie (scăderea frecvenței cardiace).
- Hipertensiune arterială (creșterea tensiunii).
- Respirație neregulată sau foarte lentă.
Bloc atrioventricular
O tulburare de conducere a impulsului electric la nivelul inimii poate determina un ritm cardiac lent, chiar și în condițiile unei tensiuni arteriale mari.
Hipotiroidism
Funcționarea insuficientă a glandei tiroide poate reduce ritmul cardiac, dar poate fi asociată și cu creșterea tensiunii arteriale diastolice.
Boli ale nodului sinusal
În cazul disfuncțiilor nodului sinusal, ritmul cardiac poate fi foarte scăzut, chiar dacă tensiunea arterială rămâne crescută.
Când trebuie consultat un medic?
Această combinație poate fi semnul unei afecțiuni severe, mai ales dacă apar simptome (amețeală severă, pierderea cunoștinței sau durere toracică).
Se recomandă consultarea de urgență a unui medic cardiolog pentru evaluare și tratament adecvat.
Ce simptome pot apărea în dezechilibrul dintre tensiunea mare și pulsul mic?
Acestea pot apărea din cauza fluctuării tensiunii sanguine și a scăderii debitului cardiac.
Dacă frecvența cardiacă nu crește suficient la efort, capacitatea de a susține efortul scade.
Aportul de oxigen la țesuturi poate fi inadecvat dacă ritmul cardiac este prea mic pentru nevoile organismului.
Pulsul scăzut poate duce la o perfuzie cerebrală insuficientă în anumite condiții, ceea ce cauzează sincope (leșin).
Uneori, hipertensiunea și bradicardia pot fi asociate cu insuficiență cardiacă sau alte afecțiuni cardiopulmonare care produc senzația de respirație dificilă.
Când ar trebui să ne îngrijoreze tensiunea arterială mare și pulsul scăzut?
Pentru persoanele care urmează tratament pentru hipertensiune arterială, combinația dintre tensiunea arterială ușor crescută și pulsul scăzut nu reprezintă de obicei motiv de îngrijorare. Acest efect este adesea rezultatul acțiunii medicamentelor antihipertensive.
Situația necesită evaluare medicală pentru persoanele care nu urmează tratament antihipertensiv. Acest lucru este important mai ales când apar următoarele simptome:
- Amețeli persistente sau episoade de lipotimie
- Dificultăți în respirație
- Oboseală marcată și slăbiciune generalizată
- Imposibilitatea de a efectua efort fizic obișnuit
Care sunt simptomele asociate?
Simptomele apar ca rezultat al perfuziei inadecvate a organelor și necesită evaluare medicală promptă. Manifestările clinice includ:
- Tulburări cognitive și stări confuzionale
- Episoade de amețeli și vertij
- Sincope (leșin) sau stări presincopale
- Fatigabilitate accentuată și senzație de slăbiciune
- Dispnee (dificultăți în respirație) la efort sau în repaus
- Incapacitatea de a efectua activități fizice uzuale
Prognosticul și concluzii
Pentru pacienții care prezintă această combinație din cauza medicației antihipertensive, prognosticul este favorabil cu monitorizare și ajustare terapeutică adecvată. În cazul modificărilor structurale ale inimii, evoluția depinde de severitatea acestora și răspunsul la tratament.
Factorii care influențează prognosticul includ:
- Promptitudinea diagnosticului și inițierii tratamentului
- Prezența sau absența complicațiilor cardiovasculare
- Aderența la tratamentul prescris
- Modificarea factorilor de risc modificabili
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.