Hipertensiune

Tensiunea Arterială Ridicată Cauzează Epistaxis (Sângerări Nazale)?

Epistaxis in Tensiune Mare (Sângerări Nazale)

0 Sistolică (mmHg)
/
0 Diastolică (mmHg)
Tensiune Mare!
🔍

Poți avea mai multe epistaxisuri (sângerări nazale) dacă ai tensiune arterială ridicată. Cu toate acestea, poți lua măsuri pentru a-ți scădea nivelurile tensiunii arteriale, și există modalități simple de tratare a sângerărilor nazale acasă dacă le experimentezi.

⚠️

Important de știut:

Tensiunea arterială ridicată este uneori numită „ucigașul tăcut” deoarece adesea nu cauzează simptome observabile. Cu toate acestea, cercetările arată că tensiunea arterială ridicată cronică, cunoscută sub numele de hipertensiune, crește riscul de sângerări nazale.

Sfatul medicului:

Monitorizați regulat tensiunea arterială și urmați cu strictețe tratamentul prescris!

Consultați întotdeauna cardiologul pentru ajustarea tratamentului!

Valori Tensiune Arterială

Hipotensiune
<90 / <60
mmHg
Normală
90-120 / 60-80
mmHg
Normal Crescută
0-0 / 0
mmHg
Hipertensiune Grad 1
0-0 / 0-0
mmHg
Hipertensiune Grad 2
≥0 / ≥0
mmHg
Criză Hipertensivă
>180 / >120
mmHg
pachet cardiologie bucuresti, complet, biomed scan 390 lei , hipertensiune arteriala hta
Click pentru Pachet Cardiologie București

Tensiunea arterială ridicată cauzează sângerări nazale?

Problema dacă tensiunea arterială ridicată duce la sângerări nazale (epistaxis) a fost dezbătută pe larg de-a lungul deceniilor.
În timp ce unele cercetări nu sunt concludente și nu arată nicio relație cauză-efect între cele două, multe studii de-a lungul anilor au arătat de fapt că hipertensiunea este un factor de risc pentru sângerările nazale și este mai direct legată de această afecțiune.
Acest studiu național din 2020 a implicat persoane cu și fără hipertensiune, constatând că persoanele care aveau tensiune arterială ridicată erau de 1,47 ori mai predispuse să aibă sângerări nazale decât cele fără hipertensiune.
Cercetătorii au folosit date de la Serviciul Național de Asigurări de Sănătate din Coreea pentru a examina riscul de sângerări nazale la persoanele cu tensiune arterială ridicată, comparându-le cu persoanele fără hipertensiune pentru a studia ratele comparative și severitatea sângerărilor nazale.
Studiul a arătat că persoanele cu tensiune arterială ridicată ar avea o nevoie mai mare de spitalizare pentru sângerări nazale, comparativ cu cele fără hipertensiune.
În timp ce cercetătorii au emis și ipoteza că sângerările nazale pot duce la o creștere a tensiunii arteriale, studiul nu a găsit o relație clară cauză-efect.
Autorii studiului au sugerat că clinicienii și profesioniștii din domeniul sănătății să ofere îndrumări despre sângerările nazale persoanelor cu hipertensiune și că prezența tensiunii arteriale ridicate ar trebui să facă parte din ghidarea clinică în gestionarea sângerărilor nazale.

Ce este tensiunea arterială ridicată?

Hipertensiunea este o citire a tensiunii arteriale mai mare de 130/80 milimetri coloană de mercur (mm Hg). Dacă citirea tensiunii arteriale este mai mare de 140/90 mm Hg, puteți fi diagnosticat cu hipertensiune stadiul 2.
Cercetătorii indică probabilitatea ca vasele de sânge din nas să fie mai susceptibile la deteriorare și mai predispuse la sângerare în timp. Un studiu din 2019 a indicat că schimbările în vasele nazale au fost observate la cei care au avut hipertensiune și au avut sângerări nazale.
Perechea de studii din 2020 a remarcat că pentru persoanele cu hipertensiune, sângerările nazale pot fi mai severe și mai dificil de gestionat comparativ cu cele fără hipertensiune. Acest lucru a dus la vizitarea mai frecventă a spitalului ca urmare a sângerărilor nazale, comparativ cu cei care nu le experimentau la fel de frecvent.
O limitare importantă a acestei cercetări a fost că nu a luat în considerare modul în care persoanele cu hipertensiune și-au gestionat tensiunea arterială ridicată și dacă au urmat vreun protocol de medicație sau îngrijire în legătură cu această tensiune arterială ridicată.

Alte simptome ale hipertensiunii

Pe lângă un risc mai mare de sângerări nazale, persoanele cu hipertensiune pot experimenta și alte simptome care includ:

  • dureri de cap
  • anxietate severă
  • amețeli
  • dificultăți de respirație
  • dureri în piept
  • confuzie
  • greață
  • vărsături

    • Urgență medicală

    Dacă aveți o citire a tensiunii arteriale peste 180/120 mm Hg și experimentați alte simptome ale unei crize hipertensive, cum ar fi durere de cap sau dificultăți de respirație, sunați la 112 pentru asistență medicală imediată.

    Alte cauze ale epistaxisului

    Factori de mediu și comportamentali

    Mediul înconjurător și anumite comportamente pot predispune la apariția sângerărilor nazale. Printre factorii frecvent întâlniți se numără:

    • Expunerea prelungită la aer uscat, care determină uscarea și fragilizarea mucoasei nazale
    • Traumatismele nazale prin manipulare digitală (scărpinarea în nas)
    • Leziunile directe ale mucoasei nazale prin traumatisme
    • Consumul de alcool, care poate afecta vasele de sânge nazale

    Afecțiuni medicale și medicamente

    Diverse afecțiuni și tratamente medicamentoase pot favoriza apariția epistaxisului. Acestea includ următoarele:

    • Utilizarea spray-urilor nazale, care pot irita mucoasa nazală
    • Administrarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), printre care:
      – Ibuprofen
      – Naproxen
      – Aspirină
    • Afecțiuni hematologice precum hemofilia
    • Neoplazii (tumori maligne)
    • Tratamentul cu anticoagulante (medicamente care subțiază sângele)

    Pot alte afecțiuni cauza sângerări nazale frecvente?

    Presiunea arterială ridicată este frecventă, dar puteți experimenta sângerări nazale din motive care nu au legătură cu aceasta. Acestea pot include:

  • expunerea la aer uscat
  • scărpinatul în nas
  • deteriorarea nasului sau a vaselor nazale
  • motive legate de alcool
  • spray-uri nazale
  • medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul, naproxenul, aspirina
  • alte afecțiuni medicale, cum ar fi cancerul sau hemofilia
  • anticoagulante

    • Experimentarea sângerărilor nazale și a presiunii arteriale ridicate împreună poate rezulta din utilizarea drogurilor ilegale precum cocaina.

    Când să solicitați îngrijire medicală

    Majoritatea sângerărilor nazale nu sunt semne ale unei afecțiuni grave.

    Dar este posibil să fie nevoie să solicitați asistență medicală dacă:

  • sângerarea durează mai mult de 20 de minute
  • aveți un flux sanguin abundent
  • s-a dezvoltat după o lovitură la cap
  • dacă tensiunea arterială este mai mare de 180/120 mm Hg (aceasta este considerată o urgență medicală)

    • Puteți găsi aici instrucțiuni pas cu pas despre tratarea sângerărilor nazale și ce să faceți dacă le experimentați mai frecvent.

    Când să solicitați îngrijire medicală

    Majoritatea sângerărilor nazale nu sunt semne ale unei afecțiuni grave.

    Totuși, solicitați asistență medicală dacă:

  • sângerarea durează mai mult de 20 de minute
  • fluxul de sânge este abundent
  • apare după o traumă la cap
  • tensiunea arterială depășește 180/120 mm Hg (urgență medicală)

    • Puteți găsi aici instrucțiuni detaliate pentru tratarea sângerărilor nazale și gestionarea episoadelor frecvente.

    Concluzii și recomandări

    Cercetările actuale demonstrează că pacienții cu hipertensiune arterială prezintă un risc de 1,47 ori mai mare de a dezvolta epistaxis comparativ cu populația normotensivă. Mai mult, severitatea și frecvența episoadelor hemoragice sunt amplificate la această categorie de pacienți.

    Managementul adecvat al acestor pacienți necesită o abordare complexă, care include următoarele aspecte:

    • Monitorizarea regulată a valorilor tensionale și menținerea acestora sub 130/80 mmHg prin aderența la tratamentul prescris
    • Recunoașterea promptă a semnelor de alarmă și solicitarea asistenței medicale în situații de urgență
    • Aplicarea corectă a măsurilor de prim ajutor în cazul apariției epistaxisului
    • Eliminarea factorilor de risc suplimentari pentru epistaxis, incluzând expunerea la aer uscat și manipularea digitală nazală
      
    Articole Recomandate
    22 Metode de a scădea tensiunea arterială rapid Hipertensiune (HTA) Hipotensiune
    Tipuri
    Hipertensiune malignă Hipertensiune renală Hipertensiune secundară Hipertensiune în poziție culcată Hipertensiune sistemică Hipertensiune necontrolată Hipertensiune arterială sistolică ridicată Hipertensiune asimptomatică HTPC Hipertensiune refractară Hipertensiune rezistentă Hipertensiune portopulmonară Hipertensiune labilă Hipertensiune mascată Hipertensiune pulmonară precapilară Hipertensiune ortostatică Hipertensiune cu renină scăzută Hipertensiune pulmonară post-capilară Hipertensiune pediatrică Hipertensiune esențială Diferența dintre diastolă și sistolă Prehipertensiune Hipertensiune gestațională vs preeclampsie Hipertensiune pulmonara Hipertensiune familiala Tensiune oscilantă Hipertensiune de halat alb Hipertensiune arteriala grad 1 Hipertensiune arteriala grad 2 Hipertensiune arteriala grad 3
    Medicamente
    Amlodipină Carvedilol Furosemid Losartan Metoprolol Beta-blocante Blocante ale canalelor de calciu Medicamente pentru tensiune mare Blocante ale receptorilor angiotensinei Inhibitori ECA în tratamentul Afecțiunilor Cardiace Diuretice Medicamente pentru HTAP Statine Xanax Hidroclorotiazida Amlodipina benazepril Amlodipina valsartan Atenolol Candesartan Captopril Chlorthalidone Clonidina Valsartan Verapamil Torsemida Spironolactona Benazepril Clopidogrel Quinapril Ramipril Metildopa Minoxidil Nadolol Nebivolol Nifedipina Olmesartan Dicicloverina Guanfacina Eltrombopag Enalapril Eplerenona Hidralazina Hidroclorotiazida lisinopril Valsartan hidroclorotiazida Indapamida Irbesartan Lisinopril Losartan hidroclorotiazida Prazosin Suplimente pentru hipertensiune arterială Medicamente antihipertensive pentru femeile însărcinate Medicamente pentru colesterol Analize pentru hipertensiune arteriala Magneziul scade tensiunea Medicamente pentru tensiune mica Pastila care scade tensiunea Alcoolul si medicamentele de tensiune Algocalminul creste tensiunea Antiinflamator care nu creste tensiunea Captopril scade tensiunea De la ce tensiune se ia captopril Medicamente care cresc TA
    Simptome și diagnostic
    Cum să măsori tensiunea arterială Tabel tensiune arterială Simptome HTA la femei Dureri de cap hipertensive Hipertensiune și oboseală HPP la nou-născuți TA în poziția culcat HTA după operație Simptomele HTAP Reducerea tensiunii diastolice Tratamentul tensiunii ridicate acasă Cel mai bun moment al zilei pentru măsurarea TA Diagnostic hipertensiune pulmonara Controlarea hipertensiunii Perspective și Speranță de Viață cu HP Prevalența hipertensiunii arteriale Tensiune mare și puls mic Tensiune anormală în sarcina Tensiune normala în funcție de varstă Pulsul si tensiunea la copii Apnee în somn Insomnie TA și Epistaxis Amețeli în HTA Dispnee
    Tratamente naturale și stil de viață
    Dieta DASH Acupunctură Uleiuri esențiale Usturoi Ceaiuri benefice Consumul excesiv de cofeină Alimentația/Postul și HTA Exerciții fizice pentru tensiune Cafeaua crește tensiunea Tensiune mare după exerciții fizice Deshidratarea și TA CBD si TA Călătoria cu avionul și TA Oțetul de mere Mâncarea și HAP Rețete cu conținut scăzut de sodiu Condimente și plante medicinale pentru scăderea TA Băuturi care scad TA Alimente de evitat în HTA Bauturi care cresc TA Fumatul crește tensiunea Alimente care scad colesterolul Vitamina care scade colesterolul/ Fructe care cresc tensiunea Fructe care scad tensiunea Trucuri care scad tensiunea pe loc Tuica scade tensiunea Zaharul creste tensiunea Apa scade tensiunea Ce trebuie sa mananci cand ai tensiunea mare Tensiunea și Berea Frica creste tensiunea Ghimbirul si tensiunea arterială Inlocuitor sare pentru cardiaci
    Complicații și afecțiuni asociate
    Anevrism Retinopatie hipertensivă Boală cardiacă hipertensivă Boală renală Hipotiroidism Atac de cord și AVC Efecte asupra organismului Diabet Hipertiroidism Hipertensiunea și Bolile Cardiace în AVC TA și preeclampsia HTA și Bolile Renale Colesterol mare în HTA Anxietate Colesterol LDL marit Obezitate Hdl colesterol Stenoza aortică Stenoza mitrală Anevrism aortic Insuficienta mitrala Insuficienta aortica Boli care cresc tensiunea Ce trebuie sa faci când ai tensiunea mica Cât dureaza un puseu de tensiune

    Disclaimer

    • Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.

    • Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.

    • Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.

    • Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.

    • Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

    Biomed scan Logo
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Politica generală a confidențialității

    Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile din cookie-uri sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții precum recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajută echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului web găsiți cele mai interesante și utile.

    Pentru mai multe detalii puteți verifica Politica de confidențialitate.