Zahărul creste tensiunea
Asocierea dintre aportul de zahăr și tensiunea arterială reprezintă un domeniu esențial de cercetare în sănătatea cardiovasculară.
De reținut:
Sfatul medicului:
Monitorizați regulat tensiunea arterială și urmați cu strictețe tratamentul prescris!
Consultați întotdeauna cardiologul pentru ajustarea tratamentului!
Valori Tensiune Arterială
Mecanisme care leagă aportul de zahăr de hipertensiune
Metabolismul fructozei și stresul oxidativ
Fructoza, o monozaharidă prezentă în zaharurile adăugate precum siropul de porumb bogat în fructoză (SPBF) și zaharoza, exercită efecte metabolice distincte comparativ cu glucoza. Spre deosebire de glucoză, fructoza este metabolizată în principal în ficat.
Aici epuizează adenozin trifosfatul (ATP) și generează acid uric ca produs secundar [4,11]. Nivelurile ridicate de acid uric afectează sinteza oxidului nitric, un vasodilatator cheie. Acestea promovează stresul oxidativ și disfuncția endotelială [6,8].
Procesele contribuie la rigiditatea arterială și la creșterea rezistenței vasculare. Rezultă creșterea tensiunii arteriale sistolice și diastolice [4,10].
Activarea sistemului nervos simpatic
Zaharurile adăugate stimulează sistemul nervos simpatic (SNS), provocând:
- Vasoconstricție
- Creșterea debitului cardiac
- Hiperactivitate cronică a SNS
Această hiperactivitate, observată la persoanele care consumă ≥25% din caloriile zilnice din zaharuri adăugate, crește frecvența cardiacă și necesarul de oxigen al inimii. Astfel se amplifică riscul de HTA [48].
Rezistența la insulină, consecință frecventă a consumului excesiv de fructoză, intensifică activitatea SNS. Acest lucru se întâmplă prin afectarea absorbției de glucoză în țesutul adipos [4,6].
Retenția de sodiu și expansiunea volumului
Fructoza intensifică reabsorbția renală a sodiului prin activarea canalelor epiteliale de sodiu (ENaC) în nefronul distal. Acest efect antinatriuretic crește volumul plasmatic. Contribuie direct la creșterea tensiunii arteriale [4,10].
În studiile clinice, reducerea aportului de fructoză cu 47 g/zi a scăzut tensiunea arterială sistolică cu 6 mmHg și pe cea diastolică cu 5,6 mmHg. Efectul a fost independent de aportul de sodiu [6,13].
Efecte diferite ale surselor de zahăr asupra tensiunii arteriale
Băuturile îndulcite cu zahăr: principalul responsabil
Meta-analizele a 35 de studii observaționale arată că fiecare creștere de 250 ml/zi în consumul de băuturi îndulcite cu zahăr:
- Crește tensiunea arterială sistolică cu 0,24 mmHg
- Mărește riscul de hipertensiune cu 26% [2,5]
Absorbția rapidă a fructozei lichide din acestea depășește capacitatea metabolică a ficatului. Acest lucru accelerează producția de acid uric și deteriorarea oxidativă [12,14].
Băuturile îndulcite cu SPBF cresc tensiunea arterială mai pronunțat decât cele îndulcite cu zaharoză (+15/9 mmHg față de +12/9 mmHg) [4].
Băuturile îndulcite artificial: riscuri ascunse
Deși conțin îndulcitori fără calorii, băuturile îndulcite artificial sunt asociate cu un risc de hipertensiune cu 10% mai mare per 250 g/zi [2]. Mecanismele propuse includ:
- Modificarea compoziției microbiotei intestinale
- Supraalimentarea compensatorie cauzată de perturbarea semnalelor de sațietate [11]
Rolurile protective ale zaharurilor naturale
Contrar zaharurilor adăugate, consumul moderat de zaharuri naturale din fructe, legume și lactate demonstrează efecte antihipertensive.
Dieta DASH—bogată în potasiu, magneziu și fibre din alimente integrale—reduce tensiunea arterială sistolică cu 11 mmHg la persoanele hipertensive [11,6].
Acești nutrienți contracarează creșterea volumului indusă de sodiu și îmbunătățesc funcția endotelială [3,16].
Implicații clinice și de sănătate publică
Ghiduri dietetice și praguri
Asociația Americană a Inimii recomandă limitarea zaharurilor adăugate la:
- <25 g/zi (6 lingurițe) pentru copii
- <36 g/zi (9 lingurițe) pentru bărbați [15]
Depășirea a 10% din caloriile zilnice din zaharuri adăugate triplează riscul de boli cardiovasculare comparativ cu aporturile <5% [14,16].
Strategii de reducere a zahărului
Înlocuirea băuturilor îndulcite – cu apă sau băuturi neîndulcite – reduce tensiunea arterială sistolică cu 1,8 mmHg [5].
Dieta DASH susținută de NIH, care accentuează cerealele integrale, fructele și lactatele cu conținut scăzut de grăsimi, reduce prevalența hipertensiunii de la 47,1% la 21,4%. Acest efect apare când dieta este combinată cu restricția de sodiu [16].
Considerații farmacologice
Agoniștii receptorilor GLP-1, recomandați pentru hipertensiunea asociată obezității, reduc disfuncția metabolică indusă de zahăr.
Fac acest lucru prin îmbunătățirea sensibilității la insulină și promovarea eliminării de sodiu [17]. Utilizarea concomitentă a terapiilor de scădere a acidului uric, de ex. alopurinol, poate amplifica controlul tensiunii arteriale la pacienții cu hiperuricemie [6].
Întrebări nerezolvate
Zahăr vs. sodiu: o reevaluare
Datele recente contestă rolul primordial al sării în dezvoltarea hipertensiunii.
O analiză din 2025 sugerează că reducerea aportului de zahăr adăugat ar putea preveni 180.000 de decese anuale la nivel global.
Acest impact depășește efectul reducerii sodiului în țările dezvoltate [4,12].
Totuși, efectele sinergice persistă: alimentele procesate bogate atât în zahăr, cât și în sodiu intensifică stresul oxidativ și afectează rinichii [4,14].
Paradoxul sucului de fructe
Deși sucul 100% din fructe conține zaharuri naturale, consumul excesiv (>350 ml/zi) crește tensiunea arterială sistolică cu 3,4 mmHg.
Aceasta se datorează cantității mari de fructoză fără efectul protector al fibrelor [19].
Ghidurile actuale recomandă limitarea sucului de fructe la 150 ml/zi pentru adulți [16].
Efectele hipertensive ale zahărului depind de sursă, cantitate și context biologic. Zaharurile adăugate—în special în formă lichidă—determină:
- Disfuncție endotelială.
- Activarea sistemului nervos simpatic.
- Creșterea volumului sanguin.
Zaharurile minimale din alimentele integrale oferă beneficii metabolice. Măsurile de sănătate publică trebuie să prioritizeze:
- Taxarea băuturilor îndulcite.
- Etichetarea clară pe ambalaje.
- Promovarea dietei DASH.
- www.utoronto.ca
- pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
- www.ahajournals.org
- pmc.ncbi.nlm.nih.gov
- www.tandfonline.com
- www.ahajournals.org
- academic.oup.com
- www.healthcentral.com
- www.e-cnr.org
- www.ahajournals.org
- pmc.ncbi.nlm.nih.gov
- www.webmd.com
- pmc.ncbi.nlm.nih.gov
- www.health.harvard.edu
- nutritionsource.hsph.harvard.edu
- www.nhlbi.nih.gov
- diabetes.org
- pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
- www.medicalnewstoday.com
- www.mdpi.com
- pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
- www.verywellhealth.com
- www.bloodpressureuk.org
- www.diabetes.org.uk
- www.forbes.com
- www.verywellhealth.com
- www.heart.org
- www.heart.org
- www.acc.org
- www.news-medical.net
- www.dietaryguidelines.gov
- www.mdpi.com
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.