RMN cu Bilet de Trimitere
Cardiologie
Gastroenterologie
Neurologie Bucuresti
EcografieHipertensiune secundară
Hipertensiune Arterială Secundară
Hipertensiunea arterială secundară este o formă de HTA cauzată de o afecțiune subiacentă identificabilă.
Afectează aproximativ 5-10% dintre pacienții cu hipertensiune, fiind mai puțin frecventă decât hipertensiunea esențială (primară).
Valori Tensiune Arterială
Tipuri de Hipertensiune Secundară
HTA secundară cuprinde o varietate de afecțiuni care duc la creșterea tensiunii arteriale. Mai jos sunt prezentate principalele tipuri, bazate pe cauzele lor:
Hipertensiunea Renală Parenchimatoasă
• Cauzată de afecțiuni ale parenchimului renal (boala cronică de rinichi sau boala renală polichistică).
• Reprezintă o proporție semnificativă din cazurile de hipertensiune secundară.
Hipertensiunea Renovasculară
• Rezultă din îngustarea arterelor care furnizează sânge rinichilor.
• Frecventă în cazurile de hipertensiune severă sau malignă.
Hipertensiunea Endocrină
• Include afecțiuni ca: aldosteronism primar, sindrom Cushing și feocromocitom.
• Aceste afecțiuni afectează producția de hormoni, ducând la creșterea tensiunii.
Hipertensiunea asociată Apneei în Somn
• Apneea obstructivă de somn este o cauză frecventă, în special la adulții în vârstă.
• Duce la hipoxie intermitentă și activarea sistemului nervos simpatic.
Hipertensiunea Indusă Medicamentos
• Cauzată de corticosteroizi, AINS și anticoncepționale.
• Aceste medicamente pot crește tensiunea arterială ca efect secundar.
Hipertensiunea de Cauză Cardiovasculară
• Include afecțiuni precum coarctația de aortă.
• Poate duce la creșterea tensiunii arteriale din cauza anomaliilor structurale.
Hipertensiunea asociată Sarcinii
• Include afecțiuni ca preeclampsia, care apare în timpul sarcinii.
• Necesită monitorizare atentă pentru a preveni complicațiile la mamă și făt.
Simptome
Hipertensiunea secundară, la fel ca hipertensiunea primară, deseori nu prezintă simptome specifice, chiar și atunci când tensiunea arterială atinge niveluri periculoase.
Cu toate acestea, anumite semne și tipare clinice pot sugera prezența sa:
- Hipertensiune rezistentă: Tensiunea arterială care nu răspunde la tratamentul cu multiple medicamente sau tensiune anterior controlată care nu mai răspunde la medicație.
- Hipertensiune severă: Tensiune sistolică peste 180 mm Hg sau diastolică peste 120 mm Hg.
- Debut brusc: Hipertensiune care se dezvoltă subit, în special înainte de vârsta de 30 de ani sau după 55 de ani.
- Absența factorilor de risc: Lipsa istoricului familial de hipertensiune sau obezitate.
- Dezechilibre electrolitice: Hipokaliemia sau alcaloza metabolică pot fi asociate cu hipertensiunea secundară.
- Tipare anormale ale tensiunii: Absența scăderii normale a tensiunii arteriale pe timp de noapte, ceea ce poate indica o cauză subiacentă.
Pot fi prezente și simptome legate de afecțiunea subiacentă care cauzează hipertensiunea secundară.
De exemplu, în cazul bolii renale, simptomele pot include edem, urinare frecventă, sete excesivă.
Dacă apneea de somn este cauza, simptomele pot include sforăit și oboseală în timpul zilei.
Simptome generale: Dureri de cap, sângerări nazale, vedere încețoșată, amețeli, confuzie sau dificultăți de concentrare.
Simptome ale tulburărilor glandei suprarenale: Oboseală, creștere în greutate, piele subțire și fragilă, vergeturi largi și roșii sau purpurii pe piele, acnee, osteoporoză.
Detectarea și tratamentul precoce ale hipertensiunii secundare sunt cruciale pentru prevenirea complicațiilor – boli cardiace, insuficiență renală și accident vascular cerebral.
Cauze
Hipertensiunea secundară este cauzată de afecțiuni sau boli subiacente identificabile.
Multe dintre aceste cauze se suprapun cu tipurile de hipertensiune secundară menționate anterior.
1. Cauze Renale
- Boli renale parenchimatoase: Nefropatia diabetică, glomerulonefrita cronică, boala renală polichistică și nefrita interstițială.
- Hipertensiune renovasculară: Îngustarea arterelor renale din cauza stenozei, adesea cauzată de ateroscleroză sau displazia fibromusculară.
2. Tulburări Endocrine
- Aldosteronism primar: Cea mai frecventă cauză endocrină, ducând la producția excesivă de aldosteron.
- Feocromocitom: O tumoare rară a glandei suprarenale care secretă catecolamine.
- Sindromul Cushing: Cauzat de producția excesivă de cortizol.
- Tulburări tiroidiene: Atât hipotiroidismul cât și hipertiroidismul pot duce la hipertensiune.
3. Tulburări Vasculare
- Coarctația de aortă: O îngustare congenitală a aortei care crește tensiunea arterială în partea superioară a corpului.
4. Tulburări de Somn
- Apnee obstructivă în somn (AOS): Perturbă tiparele normale de somn și crește tensiunea arterială.
5. Cauze Medicamentoase
- Medicamente: Anumite medicamente: corticosteroizii, AINS-urile și unele antidepresive pot cauza HTA.
6. Afecțiuni legate de Sarcină
- Preeclampsia: O complicație severă a sarcinii, caracterizată prin HTA (≥140/90 mmHg) și afectarea unor organe, cel mai frecvent ficatul și rinichii, după săptămâna a 20-a de gestație.
7. Alte Cauze
- Sindromul ovarelor polichistice (SOPC): Poate crește riscul de dezvoltare a HTA.
- Substanțe ilicite: Anumite droguri pot duce la hipertensiune secundară.
Identificarea și tratarea cauzei subiacente poate duce la normalizarea TA sau la un control mai bun al acesteia cu medicație.
Factori de Risc
Factorii de risc pentru hipertensiunea secundară, excluzând cauzele subiacente, se suprapun în general cu cei pentru hipertensiunea primară, dar includ și considerente specifice legate de prezența afecțiunilor secundare.
1. Vârstă
- Riscul de dezvoltare a hipertensiunii secundare crește odată cu vârsta, în special la persoanele peste 65 de ani, unde afecțiuni ca stenoza arterei renale aterosclerotică sunt mai frecvente.
2. Istoric Familial
- Deși este mai frecvent asociat cu hipertensiunea primară, istoricul familial de hipertensiune poate fi relevant și în cazurile în care afecțiunile genetice contribuie la hipertensiunea secundară (boala renală polichistică).
3. Obezitate
- Obezitatea este un factor de risc pentru multe afecțiuni care pot duce la HTA secundară (apneea obstructivă în somn și bolile renale).
4. Dietă și Stil de Viață
- O dietă bogată în sodiu, lipsa activității fizice și consumul excesiv de alcool pot exacerba HTA și pot complica managementul cauzelor secundare.
5. Etnie
- Anumite grupuri etnice pot avea o prevalență mai mare a afecțiunilor care duc la hta secundară, deși acest lucru este mai frecvent asociat cu hipertensiunea primară.
6. Afecțiuni Medicale Preexistente
- Prezența diabetului, care poate duce la nefropatie diabetică, crește riscul de dezvoltare a hta secundare.
7. Utilizarea Medicamentelor
- Anumite medicamente, chiar dacă nu sunt cauza directă a hipertensiunii secundare, pot complica managementul acesteia sau pot crește variabilitatea tensiunii arteriale.
Identificarea acestor factori de risc poate ajuta la detectarea timpurie și managementul hipertensiunii secundare prin inițierea investigațiilor suplimentare pentru identificarea posibilelor cauze subiacente.
Complicații
Hipertensiunea secundară poate duce la complicații severe dacă nu este gestionată corespunzător. Aceste complicații sunt similare cu cele asociate hipertensiunii primare, dar pot progresa mai rapid din cauza afecțiunii subiacente.
1. Complicații Cardiovasculare
2. Complicații Renale
3. Complicații Vasculare
4. Complicații Oculare
5. Alte Complicații
Diagnostic
Evaluare Clinică
Teste Inițiale de Screening
- Sumar urină pentru proteine, eritrocite și leucocite
- Profil biochimic incluzând electroliți, creatinină, uree, glicemie și profil lipidic
- Teste funcție tiroidiană (TSH, T4/T3 liber)
Teste Diagnostice Specifice
- Aldosteronism primar: Raportul aldosteron:renină ca test de primă linie
- Feocromocitom: Măsurarea metanefrinelor urinare sau plasmatice
- Sindrom Cushing: Test supresie cu dexametazonă overnight
Evaluări Suplimentare
Urmând această abordare structurată, cardiologul poate identifica și diagnostica eficient cauzele subiacente ale hipertensiunii secundare.
Tratament HTA Secundară
Tratamentul hipertensiunii secundare se concentrează pe abordarea cauzei subiacente și gestionarea tensiunii arteriale crescute.
1. Tratamentul Cauzei Subiacente
2. Managementul Tensiunii Arteriale
- Diuretice: Diureticele tiazidice ajută la eliminarea sodiului și apei
- Inhibitori ECA și BRA: Eficienți în afecțiunile renale parenchimatoase
- Blocante ale canalelor de calciu: Ajută la relaxarea vaselor sanguine
- Antagoniști mineralocorticoizi: Utili în aldosteronismul primar
3. Modificări ale Stilului de Viață
4. Abordare Multidisciplinară
Prin abordarea cauzei subiacente și implementarea strategiilor adecvate de stil de viață și medicație, este adesea posibilă controlarea eficientă a hipertensiunii secundare.
În unele cazuri, odată ce afecțiunea subiacentă este tratată, tensiunea arterială poate reveni la normal fără necesitatea continuării medicației antihipertensive.
Prevenție
Modificări ale Stilului de Viață
– Creșterea aportului de potasiu prin consumul de fructe și legume
– Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) este recomandată pentru eficiența sa în scăderea tensiunii arteriale
Prevenirea Cauzelor Subiacente
Prin adoptarea acestor modificări ale stilului de viață și gestionarea afecțiunilor medicale subiacente, pacienții își pot reduce riscul de a dezvolta HTA secundară.
Cand sa vedeti un medic
Daca aveti o afectiune care poate provoca hipertensiune secundara, este posibil sa aveti nevoie ca tensiunea arteriala sa fie monitorizata mai frecvent.
Vezi Servicii Ecografie.
Surse : [1],[2],[3],[4],[5],[6]
Disclaimer:
- Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
- Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
- Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
- Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
- Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.
Cardiologie
Neurologie Bucuresti
Ecografie